
Lipsurile zilnice îi forţează pe focşăneni să vândă bunuri moştenite de la părinţi, bunici ori străbu-nici. În urmă cu câţiva ani, nici prin cap nu le trecea că vor ajunge să vindă, de pildă, cavoul familiei, confort I, cu poziţionare ultracentrală. Dar nevoia îi obligă. Ba mai mult, la solicitarea cumpărătorului sunt dispuşi să mute „chiriaşii“ actuali în alte cripte, pentru ca noul proprietar să se bucure de tot confortul. În unele cazuri, mai bun decât al unui proprietar de garsonieră confort III.
„Vând cavou Cimitir  Sudic!“. Aşa începe anunţul unui bucureştean în vârstă de 80 de ani,  care s-a hotărât să vândă cavoul moştenit de la socrul său. Ioan Vasiliu  a fost inginer şi locuieşte în Bucureşti. Preţul de vânzare a cavoului  este cel al unei garso-niere confortabile: 14 mii de euro negociabil.  Scump, dar merită, căci are 28 de metri pătraţi, cameră de primire şi  poziţie ultracentrală. În ci-mitir, dar ce mai contează! „Cavoul are  circa 50 de ani de când este făcut. E construit într-un mod deosebit.  Pereţii au 15-16 cm grosime din beton armat. Zidurile au fost capitonate  în urmă cu cinci ani cu beton şi carton cu folie din aluminiu pentru a  împiedica infiltraţiile de apă sau igrasia“, ne-a dat asigurări  proprietarul. În cei 28 de metri pătraţi se gă-sesc şase cripte şi două  osuare. „În cavou sunt două încăperi. Intrarea se face prin 12 trepte  într-o cameră de vizitare de 12 metri pătraţi. Acolo se fac slujbele de  pomenire, de sărbători. Din această cameră, pornesc şase cripte în  perete şi cele două osuare“, a adăugat vânzătorul locului de „odihnă  veşnică“. În cavou sunt, în prezent, şi trei „chiriaşi“ care vor fi  mutaţi în Capitală, dacă cineva se va arăta interesat să cumpere  „locuinţa“. Printre „chiriaşii“ ce ar urma să fie mutaţi se numără chiar  socrul inginerului, Simion Ignat, care, pro-babil, s-ar răsuci în  mormânt dacă ar şti ce i se pregăteşte. „Acolo se odihnesc socrii mei şi  un cumnat. Am construit aici (în Bucureşti-n.r.) un cavou şi în  condiţiile în care nu mai locuieşte nimeni în Focşani, nu are rost să  fie cavoul lăsat în paragină“, susţine Ioan Vasiliu.
Conducerea  Administraţiei Cimitirelor din Focşani susţine că astfel de cazuri, în  trecut destul de rare, s-au înmulţit în ultima vreme. „Nu este   frecvenţa atât de mare la vânzarea locurilor de veci. De 16-17 ani, de  când conduc eu acest serviciu, au fost maxim 30 de cazuri. Nevoia  stringentă de bani îi face pe unii să renunţe la locul de veci“, ne-a  declarat Cristi Zbârciog, administratorul cimitirelor.
Primăria nu se amestecă
La  mica publicitate se mai găsesc locuri de veci de vânzare. De exemplu,  un focşănean vinde o gropniţă cu patru locuri, despre care spune că este  nouă. În general, vânzătorii susţin că locurile de veci nu sunt la mare  căutare pentru că lumea nu are bani, dar şi pentru faptul că Primăria  nu poate lăsa o persoană neînmormântată. „Dintre cei care vând, cei mai  mulţi pleacă din localitate şi nu le mai foloseşte locul. Cei fără un  loc de veci, primesc de la primărie trei metri pătraţi pentru o  persoană. Nu poţi să laşi familia la necaz“, a adăugat Zbârciog.
Administratorul  locurilor de veci susţine că cel mai mare cavou din Focşani măsoară  aproximativ 60 de metri pătraţi, însă proprietarul nu poate fi făcut  public. Pentru un metru pătrat de pământ în cimitir, fiecare persoană  plăteşte patru lei pe an. „Locurile se dau pentru şapte ani. Au început  şi aceste taxe să fie împo-vărătoare şi oamenii se orientează către  cimitirele din sate“, mai spune şeful Administraţiei Cimitirelor.
În  cazul vânzării unui loc de veci, noul proprietar are dreptul doar de  folosinţă a suprafeţei şi nu deţine acte de proprietate. Vechiul  proprietar trebuie să dea o declaraţie că renunţă la dreptul de  folosinţă şi cedează drepturile către noul proprietar. Între vânzător,  cumpărător şi sumele de bani care se obţin, conducerea cimitirelor nu  are dreptul să se amestece.
monitorulvn.ro