Vasluiul, orașul bugetarilor, afectat grav de măsurile cerute de Bolojan. Val de concedieri din Primărie și CJ și reduceri cu 10% ale salariilor celor din deconcentrat

PLAN PUS ÎN PRACTICĂ… Așa cum cotidianul „Vremea Nouă” a prezentat încă de marți, premierul Ilie Bolojan și-a propus ca anul acesta să folosească drept monedă de schimb banii care reveneau autorităților locale de la centru pentru a le obliga pe acestea să pună în aplicare reforma adminsitrativă, adică tăierile din personal sau taxele mărite. Prin urmare, cine nu se va conforma, nu va mai avea bugetele din anii trecuți. Includerea persoanelor cu handicap grav în rândul celor care pot fi executate silit pentru neplata taxelor și a impozitelor este o altă măsură care surprinde, în aceeași oală intrând și cei mai amărâți dintre români, adică cei care câștigă venitul minim garantat. O modificare importantă adusă legii îi vizează pe șoferii care cumulează amenzi și refuză să le plătească. Începând cu acest an, aceștia vor rămâne pietoni în cazul în care nu-și achită obligațiile către stat. Controale mai ample vor face și primăriile la cei care își construiesc case, șantierele urmând a fi verificate cu ajutorul dronelor. Toate modificările legislative se află în dezbatere publică în această perioadă, urmând a fi votate cât de curând.

Legea privind adoptarea unor măsuri pentru creșterea capacității financiare a unităților administrativ-teritoriale precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative operează schimbări importate pornind de la industria jocurilor de noroc și până la funcționarea poliției locale, care va dispărea din mediul rural în comunele mai mici de 4.500 de locuitori. În rândurile următoare vom evidenția cele mai importante modificări ce îi vor afecta pe vasluienii. 

Disciplina în construcții se va face și cu ajutorul dronelor  

Un alt element de noutate îl reprezintă modificările aduse Codului Fiscal privind impozitarea construcțiilor cu sau fără autorizație. „Declararea clădirilor în vederea impunerii și înscrierea acestora în evidențele autorităților administrației publice locale reprezintă o obligație legală a contribuabililor care dețin în proprietate aceste imobile, chiar dacă ele au fost executate fără autorizație de construire sau cu nerespectarea acesteia. În situația nedeclarării clădirii de către proprietar, valoarea impozitului stabilit de către organul fiscal local se majorează succesiv, cu 30% pentru fiecare interval de întârziere sau fracție de interval de 6 luni de întârziere. În vederea identificării clădirilor edificate cu sau fără autorizație de construire și neînscrise în evidențele fiscale, autoritățile administrației publice locale efectuează inspecții atât pe teren prin inspectori privind disciplina în construcții sau inspectori fiscali, cât și pe baza de imagini satelitare, fotogrametrie sau prin utilizarea aeronavelor fără pilot la bord (drone), putând solicita și date și informații de la Centrul Național de Cartografie, instituție subordonată Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară. Folosirea dronelor se face cu avizul instituțiilor care asigură respectarea drepturilor garantate inclusiv la nivelul Uniunii Europene. Imaginile obținute pot fi utilizate ca probe pentru aplicarea sancțiunilor privind disciplina în construcții”.

Dispar polițiile locale din mediul rural

În ultimii ani, mai mulți primari din mediul rural vasluian și-au permis luxul de a înființa servicii de poliție locală, chiar dacă banii au fost puțini. La Vaslui, vorbim de Todirești sau Șuletea. Premierul Ilie Bolojan vrea acum ca în comunele mici să nu mai fie acești polițiști. „Unitățile administrativ-teritoriale cu numărul locuitorilor mai mic de 4.500 nu pot înființa poliție locală decât dacă cheltuielile secțiunii de funcționare sunt asigurate integral din venituri proprii. În acest caz, numărul este de maximum 3 polițiști locali. Numărul posturilor astfel determinat poate fi prevăzut și utilizat numai pentru serviciul public de poliție locală, respectiv serviciul de pază a obiectivelor de interes județean”, se mai arată în modificările propuse. În mediul urban, un post de polițist local va reveni la un număr de 1200 de locuitori, iar la nivel de județ, un post la 6.500 de locuitori.

Industria păcănelelor, la mâna consiliilor locale

Așa cum a promis, Ilie Bolojan va da mână liberă, începând cu acest an, consiliilor locale să decidă dacă pe teritoriul unităților administrativ-teritoriale pe care le reprezintă se pot desfășura activități de jocuri de noroc. „În cazul în care consiliul local decide ca pe teritoriul unității administrativ-teritoriale pe care o reprezintă să se desfășoare activități de jocuri de noroc, acestea sunt condiționate de obținerea, în prealabil, a autorizației anuale de funcționare. Această autorizație se acordă sau se respinge prin hotărâre a consiliului local, pe baza criteriilor stabilite prin regulament propriu, cu respectarea priorităților de dezvoltare locală, a normelor de protecție a ordinii și a sănătății și siguranței publice. Totodată, autoritatea administrației publice locale va avea libertatea să stabilească, prin hotărâre a consiliului local: zonele în care activitățile de jocuri de noroc pot fi desfășurate; cuantumul taxei locale datorate pentru obținerea autorizației de funcționare, calculată în funcție de suprafața, exprimată în metri pătrați, a spațiului în care se desfășoară activitatea.

Bolojan pune executorii pe urmele persoanelor cu grad grav de handicap, ale celor cu venitul minim de incluziune  

Completări se vor face și la legea privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, în sensul că, de acum înainte, cele cu handicap grav nu doar că vor fi puse la plata impozitelor locale, dar vor putea fi și executate silit. „Reținerea din indemnizație a sumelor datorate cu titlu de impozite și taxe locale se realizează de către primării, la solicitarea organelor fiscale locale. Acestea din urmă vor avea posibilitatea să emită până la 10 ianuarie, 10 aprilie și 10 octombrie ale fiecărui an, titlurile executorii privind impozitele și taxele locale restante, precum și accesoriile aferente acestora. Pe baza titlurilor executorii, primăriile vor reține din drepturile acordate persoanei cu handicap grav, sumele cuvenite bugetelor locale, succesiv, lunar, până la stingerea sumelor cuprinse în titlurile executorii. Începând cu 1 ianuarie 2026, și sumele acordate cu titlu de venit minim de incluziune vor fi fi executate silit în vederea plății impozitelor și a taxelor locale. Pentru a veni în ajutorul autorităților locale în privința recuperării acestor sume, guvernul le dă posibilitatea să angajeze operatori economici specializați în astfel de activități „Organele fiscale locale vor putea cesiona creanțele fiscale și bugetare către executori judecătorești sau către operatori economici specializați în recuperarea creanțelor, în vederea colectării acestora. Pentru activitatea desfășurată, executori judecătorești și operatorii economici, în calitatea lor de cesionari, pot aplica comisioane și au dreptul de a întreprinde toate demersurile legale pentru recuperarea creanțelor cesionate, inclusiv executări silite, popriri sau alte măsuri legale”, a mai stabilit legiuitorul. Comisioanele cuprind cheltuielile de executare și o marjă de profit rezonabilă. Organele fiscale locale vor rămâne responsabile de evidența creanțelor cesionate și de comunicarea către contribuabili a informațiilor relevante privind cesiunea acestora.

Șoferii care nu își plătesc amenzile vor rămâne fără permisul de conducere

O altă modificare legislativă prevede faptul că „titularii permiselor de conducere eliberate de autoritatea română nu vor mai avea dreptul de a conduce autovehicule, tractoare agricole sau forestiere și tramvaie pe drumurile publice, în cazul în care nu își îndeplinesc, în termen de 90 de zile lucrătoare obligațiile de plată a creanțelor provenite din amenzile contravenționale care le-au fost aplicate în calitate de conducători de autovehicule, tractoare agricole sau forestiere și tramvaie. Perioada în care titularii permiselor de conducere nu au dreptul de a conduce începe la ora 00.00 a celei de a treia zi lucrătoare următoare împlinirii termenului și încetează la ora 00.00 a celei de a treia zi următoare a zilei lucrătoare în care organul fiscal local constată stingerea integrală a obligației de plată a creanței respective sau împlinirea unui termen de 2 ani de la luarea în evidență a creanței. Perioadele în care titularii permiselor de conducere nu au dreptul de a conduce curg independent de perioadele în care aceștia nu au dreptul de a conduce și nu se cumulează cu acestea. În termen de 15 zile lucrătoare de la luarea în evidență a obligațiilor de plată a creanțelor, organul fiscal local este obligat să comunice debitorului o somație privind obligația de plată detaliată, în cuprinsul căreia se menționează data și ora de la care debitorul pierde dreptul de a conduce autovehicule, tractoare agricole sau forestiere și tramvaie pe drumurile publice. În termen de 2 zile lucrătoare de la împlinirea termenului, organul fiscal local constată această împrejurare și operează mențiuni privind pierderea dreptului de a conduce în sistemul informatic PatrimVen al Ministerului Finanțelor/Agenției Naționale de Administrare Fiscală, care se transmit prin mijloace electronice automatizate în Sistemul informatic național de evidență a permiselor de conducere și a vehiculelor înmatriculate al Ministerului Afacerilor Interne/ Direcției Generale Permise de Conducere și Înmatriculări”.

Primăriile din mediul rural, obligate să-și asigure bugetul de funcționare din taxele și impozitele locale

DEZASTRU PENTRU VASLUI… Vești deloc bune primesc și primarii din mediul rural care, începând din acest an, vor trebui să drămuiască mult mai responsabil banul public, astfel încât să poată asigura plata salariilor angajaților din primărie până la sfârșitul anului. Cine nu va reuși să facă acest lucru, va trece pe un alt calcul, al austerității, făcut de guvern. „Începând cu 1 mai 2026, pentru funcționarii publici și personalul contractual din cadrul familiei ocupaționale «Administrație» din aparatul de specialitate al primarilor și din instituțiile și serviciile publice de interes local din subordinea autorităților administrației publice locale care nu își pot acoperi cheltuielile salariale din veniturile proprii provenite din impozite și taxe locale, salariile de bază se stabilesc pe baza grilelor de salarizare pentru administrația publică locală aprobate prin hotărâre a guvernului în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi. Cele care vor verifica respectarea condițiilor de mai sus vor fi Direcțiile generale regionale ale finanțelor publice/administrațiile județene ale finanțelor publice, după transmiterea de către ordonatorii principali de credite a bugetelor locale aprobate. „În cazul nerespectării prevederilor, directorii direcțiilor generale regionale ale finanțelor publice/șefii administrațiilor județene ale finanțelor publice sistează alimentarea atât cu cote defalcate din impozitul pe venit, cât și cu sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru echilibrarea bugetelor locale, cu excepția plăților pentru achitarea drepturilor salariale și a contribuțiilor aferente, inclusiv a drepturilor cuvenite asistenților personali ai persoanelor cu handicap grav, precum și a indemnizațiilor lunare ale persoanelor cu handicap grav și a plăților privind finanțarea sistemului de protecție socială, după caz, atunci când nu pot fi asigurate din venituri proprii”, se precizează în modificarea impusă de Ilie Bolojan. Prevederile de mai sus nu se vor aplica și la stabilirea salariilor de bază pentru funcționarii publici și personalul contractual din cadrul familiei ocupaționale «Administrație» din aparatul de specialitate al consiliilor județene și din instituțiile și serviciile publice de interes județean.

Aparatul bugetar, redus doar în teritoriu. La nivel central, nimeni nu își pierde locul de muncă

DUBLĂ MĂSURĂ… Pe lângă toate măsurile de austeritate enumerate mai sus, Guvernul Bolojan le mai aplică o lovitură, în special primăriilor și instituțiilor din teritoriu, pe care le obligă să facă concedieri, în timp ce la nivel central, același prim-ministru s-a arătat mult mai maleabil și a permis reducerea salariilor, fără ca nimeni să plece acasă. Iată ce prevede legea aflată în dezbatere. „Numărul maxim al posturilor corespunzător fiecărei unități/subdiviziuni administrativ-teritoriale, stabilit pentru anul 2025, luând în considerare populația comunicată de Institutul Național de Statistică la 1 ianuarie 2024, se reduce cu 30%. În termen de 20 de zile de la publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial al României, prefecții vor comunica numărul maxim de posturi stabilit potrivit prezentei legi către fiecare unitate/subdiviziune administrativ-teritorială. Autoritățile administrației publice locale au obligația ca în termen de 30 de zile de la comunicarea numărului maxim de posturi să adopte proiectele de hotărâri ale consiliilor locale, respectiv ale consiliilor județene privind aplicarea noului număr maxim de posturi stabilit de către instituția prefectului care se comunică și direcțiilor regionale ale finanțelor publice județene/ administrațiilor județene ale finanțelor publice. În cazul nerespectării prevederilor legale, direcțiile generale ale finanțelor publice/administrațiile județene ale finanțelor publice, în termen de maximum 10 zile vor sista alimentarea cu cote defalcate din impozitul pe venit. Reorganizarea aparatului de specialitate al primarului, aparatului de specialitate al consiliului județean, precum și instituțiile publice locale înființate prin hotărâri ale autorităților deliberative se realizează în termen de maximum 60 de zile de la data adoptării hotărârii. Autoritățile administrației publice locale au în vedere următoarele reguli: reducerea cu 30% a numărului de posturi nu trebuie să conducă la depășirea unui procent mai mare de 20% aplicat posturilor ocupate. Autoritățile deliberative, la propunerea ordonatorului principal de credite, pot stabilii ca reducerea de posturi calculată prin aplicarea procentului de 30% la numărul maxim de posturi stabilit să fie realizat prin reduceri de posturi la toate punctele din anexa la respectiva ordonanță de urgență, sub condiția ca prin însumarea posturilor reduse să se obțină reducerea prevăzută de lege. „În anul 2026, în mod temporar, autoritățile deliberative, la propunerea ordonatorului principal de credite, pot aproba, ca variantă alternativă la reducerea posturilor ocupate prin aplicarea prevederilor lit. a) și/sau b), diminuarea cheltuielilor de personal. Cuantumul diminuării se determină, după cum urmează: se calculează media aritmetică lunară a execuției cheltuielilor de personal realizate în anul 2025 aferente posturilor stabilite; media calculată se împarte la numărul de posturi stabilite; cuantumul calculat se înmulțește cu numărul posturilor ocupate ce ar trebui desființate și cu 10 luni, reprezentând numărul de luni dintre 1 martie și 31 decembrie 2026, perioadă pentru care trebuie aplicată măsura. Secretarul unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale va transmite instituției prefectului hotărârile autorităților deliberative adoptate pentru punerea în aplicare a prevederilor legale, precum și o notă justificativă detaliată, asumată de către ordonatorul principal de credite, șeful compartimentului financiar-contabil și responsabilul de gestionarea activității de resurse umane. Nota cuprinde justificarea opțiunii unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale, precum și calculul impactului financiar al măsurilor adoptate. Pentru reducerea cheltuielilor de personal și încadrarea în numărul maxim de posturi, ordonatorii de credite ai bugetelor pot aplica, în condițiile legii, fără a afecta salariul de bază, următoarele modalități: reducerea numărului de posturi finanțate; disponibilizarea de personal sau după caz, reducerea nivelului unor sporuri. Modalitățile și procedura de reducere a cheltuielilor urmează să se realizeze cu consultarea organizațiilor sindicale din instituții sau consultarea reprezentanților salariaților. Interesant este că începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, și numărul total de posturi pentru instituțiile prefectului se reduce cu 25%, cu excepția posturilor serviciilor publice comunitare de pașapoarte și serviciilor publice comunitare regim permise de conducere și înmatriculare a vehiculelor. Procedura de reorganizare a instituțiilor prefectului se definitivează până cel târziu 1 martie 2026.