Vasluiul, plin de comori! Un detectorist a dat peste o nouã comoarã (a câta?) cu monede de argint si arme de luptã medievale

COMORI DE PE MASA REDACTIEI…Anul 2025 a adus la suprafatã comori nebãnuite în comuna Vinderei, judetul Vaslui. Ticu Hotnoga, un pasionat al detectiei de metale, a uimit din nou lumea printr-o descoperire impresionantã. Cunoscut deja pentru tezaurele scoase la luminã la începutul acestui an, de la monede antice histriene si topoare celtice, la monede medievale otomane si bijuterii vechi, Hotnoga demonstreazã încã o datã bogãtia arheologicã ascunsã pe aceste meleaguri. Recent, el s-a prezentat la redactia ziarului Vremea Nouã cu un nou lot de artefacte, întinzând pe masã zeci de obiecte din diverse perioade istorice. Privelistea a fost uluitoare: obiecte din antichitate, din Evul Mediu, dar si din perioada de început a statului român, toate aliniate ca într-un muzeu ad-hoc, oferind pret de câteva clipe o adevãratã lectie de istorie.

INVENTAR IMPRESIONANT…Lotul actual de artefacte descoperite la Vinderei este extrem de variat si valoros. Între piesele scoase din pãmânt se regãsesc mai multe arme si unelte vechi: patru topoare de luptã din fier si douã vârfuri de sulitã, toate datând din perioada medievalã, dar si un pumnal antic de tip sica, folosit de daci sau traci. Alãturi de acestea, descoperirea include si obiecte utilitare precum câteva sãpãligi de secol XVII-XVIII, dãlti si alte unelte casnice de fier, mãrturii ale vietii de zi cu zi din vremuri apuse. Nu lipseste nici comoara numismaticã, în total 33 de monede din argint, provenind din epoci diferite. Printre acestea se numãrã o monedã romanã rarã, purtând efigia împãratului Constantius al II-lea (emisiune datatã aproximativ 355-361 d.Hr.), câteva akçe otomane, micile monede de argint ale Imperiului Otoman, precum si cîtiva kreuzeri de argint din fostul Imperiu Austro-Ungar. De asemenea, apar si monede medievale poloneze, dar si monede mai noi, din perioada regilor României. Tezaurul este completat de 9 inele vechi, fiecare cu inscriptii sau ornamente diferite, douã lacãte masive din fier, foarte vechi, precum si o multitudine de obiecte mãrunte: catarame ruginite, monede regaliste (din epoca monarhiei românesti) si nasturi corodati. Diversitatea acestui inventar, de la arme la bijuterii si de la monede la unelte casnice, confirmã încã o datã cã judetul Vaslui ascunde vestigii din toate epocile, asteptând sã fie descoperite.

Pumnalul sica – arma rãzboinicilor daci

DACII… Una dintre piesele de rezistentã ale noului tezaur este un pumnal antic de tip sica, obiect care ne transportã direct în epoca geto-dacicã. Sica era arma scurtã preferatã a rãzboinicilor daci si traci, având forma unei sãbii curbate sau a unui pumnal mai mare. Era confectionatã din fier, cu un singur tãis pe interiorul lamei si cu lama usor curbatã, mãsurând aproximativ 30-40 de centimetri în lungime, cu un mâner din os sau lemn de circa 13-14 cm. Aceastã armã era folositã preponderent pentru împungere, nu pentru tãiere, lovitura sa fiind deosebit de periculoasã datoritã formei curbate care putea ocoli scuturile inamicului. Numeroase astfel de pumnale sica au fost descoperite de-a lungul timpului în arealul balcanic, ele fiind folosite nu doar de daci, ci si de triburile ilire si traci din antichitate. Pe Columna lui Traian de la Roma, dacii sunt înfãtisati purtând asemenea pumnale, ba chiar însusi regele Decebal este reprezentat sinucigându-se cu o sica în clipa ultimã a înfrângerii sale. Prezenta unui pumnal sica în tezaurul de la Vinderei indicã legãturile acestei zone cu lumea geto-dacicã de acum peste douã milenii si ne aminteste de vechile conflicte daco-romane în care astfel de arme au fost folosite.

Topoare medievale si monede otomane

RÃZBOAIE… O alãturare de artefacte din acest tezaur spune o poveste aparte, prezenta simultanã a armelor medievale si a monedelor otomane. Printre obiectele expuse de Hotnoga se aflã patru topoare de luptã medievale masive si câteva vârfuri metalice de sãgeatã sau sulitã. Lãncile de fier, mâncate acum de ruginã, par sã poarte pe ele urmele bãtãliilor purtate probabil în aceastã parte a Moldovei medievale. Faptul cã asemenea arme au fost gãsite alãturi de monede otomane de argint, de tip akçe, emise de sultanii Imperiului Otoman, sugereazã cã zona Vinderei nu a fost ocolitã nici de influenta orientalã. Monedele otomane, datând cel mai probabil din secolele XVII-XVIII, indicã legãturi comerciale sau fiscale cu Poarta Otomanã, dar si posibila prezentã a trupelor otomane sau a mercenarilor în regiune. Alãturarea acestor monede cu armele medievale contureazã o imagine complexã a Evului Mediu târziu în aceastã parte de tarã.

Moneda împãratului Constantius II, o mãrturie a influentei romane

IMPERIUL ROMAN… Între monedele descoperite, una iese în evidentã în mod deosebit, un denar (sau siliqua) de argint gravat cu chipul împãratului roman Constantius al II-lea. Constantius II a fost fiul lui Constantin cel Mare si a domnit peste Imperiul Roman în perioada 337-361 d.Hr., fiind unul dintre ultimii împãrati care au mentinut unitatea relativã a imperiului înainte de marile frãmântãri ale Antichitãtii târzii. Faptul cã o monedã emisã în secolul al IV-lea, aproximativ între anii 355-361, a fost gãsitã la Vinderei este o dovadã directã a circulatiei monetare romane si a legãturilor pe care aceastã regiune le-a avut cu lumea romanã. Astfel de monede romane ajungeau în spatiul dacic fie prin comert cu populatiile locale, fie odatã cu prezenta militarã romanã în apropierea frontierelor imperiului. Este posibil ca banul sã fi fost pierdut de un soldat prin aceste locuri sau sã fi fost ascuns ca parte din vistieria cuiva în vremuri de restriste. Nu este, de altfel, prima monedã romanã pe care Hotnoga o aduce la luminã: de-a lungul timpului, el a mai gãsit si alte exemplare romane, semn cã zona Vinderei ar fi putut fi traversatã cândva de un drum comercial sau chiar militar antic, care a pus comunitãtile locale în contact cu Imperiul Roman. Descoperirea monedei lui Constantius II, piesã cu o vechime de aproape 1.700 de ani, nu face decât sã confirme influenta si amprenta longevitãtii romane în istoria acestor meleaguri.

Comoara ajunge la muzeu, patrimoniul istoric se îmbogãteste

GEST IMPRESIONANT...Ca si în cazurile descoperirilor anterioare, si de aceastã datã Ticu Hotnoga va preda integral comoara autoritãtilor abilitate. Toate artefactele: monedele, armele, bijuteriile si obiectele de uz casnic, urmeazã sã ajungã la Muzeul Judetean „Stefan cel Mare” din Vaslui, unde vor fi examinate, conservate si valorificate stiintific de cãtre specialisti. Gestul descoperitorului este unul de apreciat, contribuind la îmbogãtirea patrimoniului cultural al regiunii. Fiecare piesã nou adãugatã în colectiile muzeului reprezintã o piesã din puzzle-ul istoriei locale ce asteaptã sã fie studiatã. Prin aceastã nouã contributie, pasionatul detectorist dovedeste încã o datã cã istoria judetului Vaslui nu înceteazã sã surprindã, iar comorile trecutului încã asteaptã sã fie scoase la luminã.