VIDEO | Dezbatere-maraton la Primăria Vaslui pentru investițiile de la fosta Școală de Cooperație: viitorul complex rezidențial, contestat puternic de vecini

DISCUȚII APRINSE… Dezbaterea publică organizată ieri de Primăria Vaslui pe tema investițiilor propuse la fosta Școală de Cooperație s-a transformat într-o adevărată probă de rezistență pentru participanți, fie că vorbim de vecinii viitoarei investiții, dezvoltatorii imobiliari sau reprezentanții primăriei. Timp de aproape trei ore, aceștia au analizat proiectul din toate unghiurile, de la aspectele procedurale și juridice până la impactul pe care cele două blocuri îl vor avea asupra zonei. Dincolo de schimburile de replici și momentele tensionate, întâlnirea a confirmat însă și o schimbare importantă de abordare în ceea ce privește transparența administrației locale. Dacă în trecut astfel de proiecte urbanistice ajungeau în atenția publicului abia după ce autorizațiile erau emise, iar vasluienii se trezeau peste noapte cu blocuri ridicate între case sau în apropierea propriilor locuințe, actuala conducere a Primăriei Vaslui a ales să supună dezbaterii publice fiecare investiție imobiliară de amploare. Și nu doar că organizează dezbateri publice, ci se asigură că toate părțile direct afectate participă efectiv la acestea. Un exemplu în acest sens este felul cum s-a procedat în cazul proiectului propus în apropierea Pieței Vidin. Atunci au fost expediate nu mai puțin de 137 de scrisori de invitație către locatarii blocurilor din vecinătate, tocmai pentru ca nimeni să nu poată spune că nu a avut posibilitatea să își exprime punctul de vedere. Aceeași procedură a fost aplicată și în cazul investiției propuse în apropierea Cimitirului Eternitatea, numai că aici invitațiile au fost expediate cu doar două zile înainte de desfășurarea dezbaterii. Din acest motiv, la întâlnirea de ieri au reușit să participe doar patru vecini ai amplasamentului. De cealaltă parte a mesei s-au aflat cei doi investitori interesați de dezvoltarea imobiliară de pe terenul fostei școli de Cooperație – Mihai Ponea și Cristi Stoleru. Cei doi au explicat că au preluat fosta școală și internatul aferent de la Uniunea Națională a Cooperativelor de Consum CentroCoop, însă deocamdată doar în baza unei promisiuni de vânzare-cumpărare. Tocmai acest detaliu a provocat primul moment tensionat al dezbaterii. În loc ca discuțiile să înceapă direct pe marginea investiției propuse, primele aproape 40 de minute au fost consumate de o dispută procedurală. Proprietarii locuințelor învecinate au contestat, așa cum era firesc, dreptul celor doi investitori de a reprezenta proiectul în cadrul dezbaterii. În opinia acestora, întrucât proprietarul de drept al imobilelor este încă CentroCoop, reprezentanții uniunii cooperatiste ar fi trebuit să fie cei prezenți la masa discuțiilor. Argumentele au fost repetate de mai multe ori, iar dezbaterea risca să se blocheze înainte de a începe efectiv.

Situația s-a clarificat abia după ce Mihai Ponea a scos din dosar documentul solicitat de vecini – împuternicirea prin care era mandatat să reprezinte proprietarul în cadrul procedurilor urbanistice. Prezentarea documentului nu a pus capăt tuturor suspiciunilor, însă a permis continuarea dezbaterii pe fondul investiției. Abia după aproape o oră de la începerea întâlnirii participanții au trecut la analiza propriu-zisă a proiectului. Prima problemă ridicată de vecini a vizat situația fostului internat al școlii. Oamenii au susținut că imobilul a fost deja reabilitat și transformat într-o unitate colectivă de locuit fără ca toate avizele și autorizațiile necesare să fie obținute. În opinia lor, această situație ar reprezenta un precedent care ridică semne de întrebare și în privința investiției ce urmează să fie realizată pe restul terenului. Reprezentanții Primăriei au venit însă cu o explicație juridică. Potrivit acestora, legislația în vigoare permite schimbarea destinației unei clădiri în situația în care funcțiunile existente și cele propuse “nu se jenează reciproc”. Din acest punct de vedere, transformarea fostului internat într-o clădire destinată locuirii nu ar încălca prevederile legale, întrucât atât destinația inițială, cât și cea actuală sunt încadrate în categoria funcțiunilor de locuire. Mai mult, investitorii au utilizat prevederile legale existente pentru a încadra respectivele spații drept locuințe de serviciu, ceea ce a permis realizarea modificărilor fără schimbarea fundamentală a funcțiunii clădirii. Explicațiile nu i-au convins însă pe vecini, iar discuțiile au continuat pe marginea legalității întregului demers.

Suspiciuni privind vânzarea apartamentelor

Un alt subiect intens dezbătut a fost cel referitor la informațiile potrivit cărora unele dintre viitoarele locuințe ar fi fost deja promovate spre vânzare pe site-urile de specialitate. Vecinii au susținut că au identificat anunțuri prin care apartamente sau garsoniere din cadrul viitorului ansamblu erau deja oferite potențialilor cumpărători, deși investiția se află încă în faza procedurilor urbanistice. Mihai Ponea a declarat că astfel de informații sunt complet neadevărate și a subliniat că, în actuala situație, nici măcar nu ar putea exista contracte de vânzare-cumpărare pentru astfel de spații. Argumentul adus de acesta a fost unul strict juridic.Întrucât unitățile rezultate în fostul internat sunt încadrate ca locuințe de serviciu, un notar public nu ar putea autentifica un contract de vânzare-cumpărare pentru garsoniere sau apartamente individuale. Din acest motiv, susține investitorul, afirmațiile privind comercializarea acestora nu au fundament legal.

Elefantul din sală: clădirea pe care vecinii o vor înapoi ca unitate de învățământ

Dezbaterea publică de ieri pe marginea proiectului imobiliar propus pe terenul fostei Școli de Cooperație a adus în prim-plan șI probleme despre trafic, utilități și impactul asupra cartierului. Cu toate acestea, adevăratul “elefant din cameră” a fost clădirea în care a funcționat zeci de ani școala și pe care investitorii intenționează, de asemenea, să o transforme într-un imobil de locuințe. Acea clădire a reprezentat, la un moment dat, o posibilă soluție pentru Primăria Vaslui, în perioada în care administrația condusă de primarul Lucian Braniște căuta spații pentru relocarea elevilor de la Școala nr. 10. Negocierile dintre municipalitate și proprietari au existat, însă nu au ajuns niciodată la un rezultat, principalul obstacol fiind costurile pe care le-ar fi presupus o astfel de colaborare. 

Două variante propuse Primăriei

SOLUȚII RESPINSE… Potrivit informațiilor obținute de redactorii Vremea Nouă, anul trecut, Primăria Vaslui a avut pe masă două variante concrete. Prima presupunea ca administrația locală să suporte investiția necesară pentru reabilitarea completă a clădirii, urmând ca aceasta să o poată utiliza gratuit, timp de cinci ani, fără să mai plătească chirie. A doua variantă presupunea ca lucrările de modernizare să fie realizate exclusiv din fonduri private, iar ulterior municipalitatea să închirieze spațiul, însă la un cost considerat la acea vreme prea mare de către conducerea primăriei. Din aceste motiv, niciuna dintre cele două propuneri nu a fost acceptată. Municipalitatea a considerat că soluțiile nu sunt avantajoase din punct de vedere financiar, iar discuțiile s-au încheiat fără un acord. În lipsa unui parteneriat cu autoritățile locale, proprietarii spun că au fost nevoiți să caute o altă modalitate de valorificare a unei proprietăți lăsată în paragină, care se degradează de peste două decenii. Astfel s-a ajuns la actualul proiect, care prevede transformarea fostei clădiri a școlii într-un imobil de locuințe. 

Vecinii se tem de supraaglomerarea cartierului

TEMERI… Dacă investitorii consideră că proiectul reprezintă o soluție pentru revitalizarea unei zone abandonate, locuitorii din vecinătate văd lucrurile cu totul diferit. Cea mai mare îngrijorare exprimată în cadrul dezbaterii a vizat traficul care ar urma să fie generat de noile locuințe. Străzile Eternității și George Coșbuc sunt înguste și, spun oamenii, deja suportă cu dificultate circulația actuală. În opinia acestora, apariția unui număr estimat de cel puțin 50 de autoturisme, aparținând viitorilor proprietari ai apartamentelor, ar putea transforma zona într-un permanent punct de blocaj, mai ales la orele de vârf. Pe lângă trafic, au fost ridicate semne de întrebare și în privința rețelelor de utilități. O parte dintre participanți au susținut că infrastructura existentă nu ar putea susține dezvoltarea un ansamblu rezidențial de asemenea dimensiuni. 

Investitorii: “Temerile nu au justificare”

Mihai Ponea și Cristi Stoleru au respins însă aceste scenarii, susținând că ele nu au la bază date reale. Argumentul principal adus de cei doi investitori este legat chiar de istoria locului. În perioada în care aici funcționa școala, zilnic tranzitau zona aproximativ 1.250 de persoane – elevi, profesori, părinți și personal auxiliar. Prin comparație, după finalizarea investiției, respectiv conversia internatului și a fostei școli în locuințe, estimările indică un trafic de cel mult 250 de persoane, adică de cinci ori mai redus decât în perioada în care unitatea de învățământ era funcțională. Din această perspectivă, susțin investitorii, infrastructura rutieră și utilitățile au demonstrat deja că pot face față unui flux mult mai mare decât cel estimat pentru viitorul ansamblu rezidențial. Totodată, cei doi oameni de afaceri au subliniat că proiectul include câte un loc de parcare pentru fiecare apartament, pe terenul privat al complexului, ceea ce, în opinia lor, va limita ocuparea carosabilului și va reduce problemele legate de parcare.

O investiție care, spun dezvoltatorii, poate schimba fața cartierului

În cadrul dezbaterii, proprietarii au insistat și asupra beneficiilor pe care investiția le-ar putea aduce cartierului. În prezent, terenul și clădirea fostei școli se află într-o stare de degradare, după mai bine de 20 de ani în care nu au mai beneficiat de investiții semnificative. Din punctul de vedere al investitorilor, transformarea acesteia într-un ansamblu modern ar contribui la creșterea valorii întregii zone, proiectul neînsemnând doar construirea unor apartamente, ci și reamenajarea unui spațiu care, în prezent, nu mai aduce niciun beneficiu comunității. Pentru a fluidiza traficul în zonă, investitorii și-au propus ca pe terenul privat al ansamblului să amenajeze o cale de circulație pentru mașini, care să lege strada Eternității și strada George Coșbuc, spre partea cu cimitirul.

Vecinii vor școala înapoi

Cu toate argumentele prezentate de investitori, locuitorii din zonă au rămas convinși că cea mai bună destinație pentru clădire este cea pe care a avut-o ani la rând: aceea de școală. La finalul dezbaterii, vecinii au solicitat ca imobilul să fie păstrat pentru activități educaționale și au cerut identificarea unei soluții prin care acesta să poată fi cumpărat și reintrodus în patrimoniul public. Răspunsul investitorilor a fost unul care a surprins pe cei prezenți. Mihai Ponea și Cristi Stoleru au declarat că sunt dispuși să transmită o adresă oficială către Consiliul Local Vaslui prin care să își manifeste disponibilitatea de a vinde clădirea, dacă autoritățile locale vor considera oportună achiziția acesteia. Practic, proprietarii spun că, dacă administrația locală va decide să cumpere imobilul și va exista voință politică în acest sens, discuțiile pot fi reluate.

Teama că vor urma și alte blocuri

O altă neliniște exprimată de locuitori privește viitorul întregii zone. Cei prezenți la dezbatere au declarat că aprobarea actualului proiect ar putea crea un precedent, iar pe terenurile din apropiere ar putea apărea, în timp, alte blocuri de locuințe, ceea ce ar modifica radical caracterul cartierului însă și această temere a fost respinsă de investitori, care au afirmat că nu există un astfel de plan și că proiectul aflat în discuție nu reprezintă începutul unei dezvoltări imobiliare extinse în zonă.

Sunt încă multe întrebări fără răspuns

Dezbaterea publică de ieri, din sala de ședințe a Primăriei Vaslui a avut meritul de a aduce la aceeași masă investitori, vecini și reprezentanți ai autorităților, însă întâlnirea nu a reușit să apropie prea mult pozițiile celor două tabere. Locuitorii continuă să privească proiectul cu reticență, convinși că impactul asupra cartierului va fi unul negativ. De cealaltă parte, dezvoltatorii susțin că au răspuns tuturor întrebărilor și că investiția reprezintă o șansă de regenerare urbană pentru o proprietate abandonată de decenii. Concluzia de ieri a fost că până la o decizie finală mai este drum lung, fiind nevoie de o nouă dezbatere publică în care să fie aduse clarificări suplimentare privind traficul, utilitățile, impactul urbanistic și viitorul fostei școli. Abia după aceste discuții proiectul va putea merge mai departe în procedura de avizare, iar autoritățile locale vor trebui să decidă dacă dau undă verde acestei investiții.