SFATURI… Pentru grădinarii amatori, sfaturile venite de la specialiști sunt, de fiecare dată, binevenite. De data aceasta, specialiștii vorbesc despre rotația culturilor în grădina proprie, mai ales în solar. Mai exact, ce plante sunt recomandate după o cultură de tomate. Și asta pentru că tomatele sunt plante mari consumatoare de azot și fosfor și culturile repetate pot sărăci solul de aceste substanțe necesare. De aceea, după o cultură de roșii, specialiștii recomandă cultura de fasole. De ce punem fasole după roșii? Roșiile sunt plante consumatoare și epuizează solul de azot, de fosfor etc. În schimb, fasolea fixează azotul în sol. Pregătește, practic, terenul pentru culturile de anul viitor. Mai mult, fasolea și roșiile nu au aceeași dăunători astfel că o cultură de fasole nu este pusă în pericol de dăunătorii care au fost la roșii. Fermierii din întreaga lume au folosit anumite practici pentru a îmbunătăți calitatea producției lor, rotația culturilor este una dintre aceste practici și au au descoperit cu mult timp în urmă că, prin cultivarea anumitor culturi într-o anumită succesiune, puteau optimiza resursele prețioase ale solului. În plus, dacă rotația culturilor este practicată corect, fiecare cultură ulterioară va adăuga solului nutrienți care au fost consumați de cultura anterioară. Rotația culturilor minimizează, de asemenea, riscul de nematozi și boli.
„Este foarte adevărat că această rotație a culturilor este benefică atât pentru culturi și pentru sol. Iar fasolea plantată după roșii este o rotație perfectă mai ales că nu au aceiași dăunători și nu consumă, din sol, aceleași substanțe astfel încât solul nu sărăcește. Altfel spus, cine face rotația culturilor va avea rezultate bune în ceea ce privește cultura”, spune și profesorul universitar Mihai Tălmaciu de la Universitatea de Științe ale Vieții „Ion Ionescu de la Brad”.
Ce presupune rotația culturilor? Pentru a înțelege ce înseamnă și cât de ușor se poate face rotația culturilor și ce presupune aceasta trebuie să respectăm câteva reguli simple. Cea mai simplă regulă de bază este să cultivăm o cultură la care consumăm partea aeriană urmată de o cultură subterană. Cheia pentru a beneficia de succesul rotației culturilor este planificarea. Ar trebui să decidem în avans ce vrem să cultivăm și unde pentru a valorifica la maximum nutrienții din sol. În plus, este bine să luăm în considerare anotimpurile atunci când planificați rotația culturilor. Nu are rost să încercați să cultivați roșii într-o iarnă geroasă, chiar dacă tocmai ați recoltat o cultură de morcovi.
Ce să plantăm după tomate
Specialiștii recomandă ca, după tomate, pe același sol să plantăm leguminoase (mazăre, fasole), urmate de culturile crucifere (conopidă, brocoli, varză, ridichi, muștar – n.r.). În plus, pot fi cultivate ceapa și usturoiul. De reținut este faptul că nu se recomandă cultura de vinete, cartof sau ardei după tomate. Și asta pentru leguminoasele sunt cunoscute pentru capacitatea lor de a fixa azotul în noduli care se formează pe rădăcinile lor, adăugând astfel azot în sol. Cu toate acestea, acest beneficiu este realizat doar dacă întreaga plantă este lăsată să se descompună în sol. Recoltarea păstăilor minimizează aportul de nutrienți, așa că lasă câteva plante să moară și să se descompună în mod natural. În plus, secara sau măzărichea pot fi semănate toamna ca îngrășământ verde și vor menține solul acoperit pe timpul iernii. Când vremea se încălzește, putem să le încorporăm în sol, oferind astfel nutrienți pentru culturile care necesită multă hrană, cum ar fi dovleceii. Totuși, va fi nevoie să hrănim solul și să adaugăm gunoi de grajd și compost pentru ca aceste culturi să prospere cu adevărat. Dacă reușesc să prospere, legumele cu frunze vor îmbogăți solul cu fosfor, de care culturile rădăcinoase au nevoie pentru a se dezvolta. Culturile rădăcinoase vor lăsa în urmă un surplus de potasiu, pe care tomatele îl adoră. În plus, după cultivarea fasolei, terenul rămâne neîmburuienat și mai bogat în azot, având capacitatea de a fixa azotul atmosferic în sol cu ajutorul nodozităților de pe rădăcini. Aportul de azot în sol pe care îl poate aduce o cultură de fasole este echivalent cu aplicarea a 50-300 kg/ha azot sau a 10-20 t/ha gunoi de grajd.
