RETETÃ MIRACULOASÃ…În fiecare iarnã, odatã cu aparitia rãcelilor, cãtina revine în atentie prin: imunitate de fier, protectie împotriva virusurilor, detoxifiere, ficat „regenerat” si un aport urias de vitamina C. Reteta de cãtinã cu miere circulã de ani buni, iar în ultimul timp a fost împachetatã într-un discurs aproape miraculos, prezentatã ca un „vaccin natural” sau ca un leac universal. Dar ce spune, de fapt, stiinta si unde se terminã beneficiile reale? Cãtina este, fãrã îndoialã, unul dintre cele mai interesante fructe autohtone din punct de vedere nutritional. Boabele sale mici, portocalii, sunt bogate în vitamina C, antioxidanti si acizi grasi rari în lumea vegetalã. Tocmai de aici porneste mare parte din adevãr, dar si din exagerãri.
BOGAT ÎN ACIZI GRASI…Una dintre afirmatiile frecvente este aceea cã boabele de cãtinã ar contine întregul complex de acizi grasi omega 3, 6, 9 si extrem de rarul omega 7. Aceastã informatie este, în mare mãsurã, corectã, însã trebuie nuantatã. Cãtina este, într-adevãr, una dintre putinele plante care contin omega 7, sub formã de acid palmitoleic, un acid gras asociat cu sãnãtatea pielii si a mucoaselor. Acizii grasi sunt elemente esentiale pentru buna functionare a organismului, totusi, acizii grasi se regãsesc în special în uleiul de cãtinã, nu în pulpa consumatã ocazional. Zdrobirea fructelor înainte de macerare ajutã la eliberarea unei pãrti din acest ulei, dar cantitãtile obtinute într-un borcan de cãtinã cu miere sunt moderate. Desi benefice, sunt departe de a putea purta titulatura de „terapeutice”, în sens medical.
Mitul „vaccinului natural”
Mult mai popularã este ideea cã acest amestec ar fi un „vaccin natural” care pregãteste corpul pentru orice virus. Aici intrãm deja pe un teren periculos din punct de vedere al exprimãrii medicale. Termenul de vaccin are o definitie strictã, iar ca primã regulã putem mentiona cã niciun aliment nu poate actiona precum un vaccin, adicã sã ofere protectie specificã împotriva unui agent patogen, mai ales sã aibã actiune antiviralã. Cãtina nu previne infectiile virale si nu poate înlocui vaccinarea sau tratamentul medical. Ce poate face, însã, este sã sustinã functionarea normalã a sistemului imunitar. Vitamina C, antioxidantii si compusii bioactivi din cãtinã contribuie la apãrarea naturalã a organismului, mai ales în sezonul rece. Asta înseamnã un sprijin general, nu o barierã invincibilã în fata bolilor. În privinta vitaminei C, cãtina chiar impresioneazã. Contine de câteva ori mai multã vitamina C decât portocala sau lãmâia, iar acest lucru este bine documentat. Afirmatia cã ar avea „de zece ori mai multã vitamina C decât orice citric” este, însã, o formulare exageratã. Continutul variazã în functie de soi, maturitate si conditiile de pãstrare. În plus, vitamina C este sensibilã la luminã, aer si timp, iar o parte se pierde inevitabil în timpul macerãrii. Chiar si asa, cãtina cu miere rãmâne o sursã bunã de vitamina C.
Regenerarea ficatului si sporirea acuitãtii vizuale
Un alt punct des întâlnit este legãtura cu ficatul si vederea. Existã studii care aratã cã uleiul de cãtinã poate avea efecte benefice asupra metabolismului lipidic si asupra sãnãtãtii mucoaselor, inclusiv la nivel ocular. De aici pânã la ideea de „regenerare a celulelor hepatice” este, din nou, un pas prea mare. Ficatul este un organ care „practicã” reînnoirea propriilor celule frecvent, comparativ cu alte organe. Este într-adevãr de dorit sã sustinem aceastã functie la un randament optim, iar acest lucru se obtine print-o alimentatie si stil de viatã echilibrat. Nu existã alimente minune, ci doar echilibru si diversitatea în ceea ce înseamnã alimentatie. Cãtina poate sustine sãnãtatea ficatului, dar nu reparã leziuni si nu trateazã boli hepatice.
Secretul obtinerii amestecului de miere cu cãtinã
FERMENTAREA…Interesant este cã una dintre cele mai corecte informatii vehiculate este si una dintre cele mai ignorate: fermentarea. Dacã boabele nu sunt complet uscate înainte de a fi acoperite cu miere, amestecul va fermenta. Mierea este un conservant natural doar atunci când nu este diluatã. Apa rãmasã pe fructe creeazã conditiile perfecte pentru fermentatie. De aceea, uscarea completã a cãtinei este esentialã. Reteta corectã este, de fapt, foarte simplã. Boabele se spalã, se usucã temeinic si se zdrobesc usor, doar cât sã se spargã coaja. Se pun într-un borcan curat si se acoperã complet cu miere. Borcanul se pãstreazã la loc rãcoros si întunecos timp de aproximativ douã sãptãmâni, agitându-se usor zilnic. Produsul final se consumã în cantitãti mici, câte o linguritã pe zi, ca supliment alimentar. Concluzia este una echilibratã. Cãtina cu miere nu este un vaccin, nu vindecã boli si nu oferã protectie garantatã împotriva virusurilor. În schimb, este un aliment valoros, bogat în nutrienti, care poate face parte dintr-un stil de viatã sãnãtos. Uneori e bine sã recunoastem beneficiile, dar fãrã ca acestea sã fie împinse dincolo de limitele realitãtii. Între un superaliment util si un mit periculos stã diferenta dintre informatie corectã si promisiuni fãrã acoperire. Iar în cazul cãtinei, adevãrul este suficient de bun si fãrã exagerãri.
