VIDEO | O vasluiancã, prezentã la sãrbãtoarea Santa Rosa din Viterbo, „orasul papilor”. Multi români participã la acest mare eveniment religios

PREZENTÃ… O vasluiancã a participat la sãrbãtoarea Santa Rosa din Viterbo, „orasul papilor”. Este vorba despre Zîna Domintean, cunoscutã în spatiul public ca unul dintre initiatorii Miscãrii de Rezistentã de la Pungesti. Aceasta s-a aflat, zilele trecute, în Italia si a reusit sã fie prezentã la celebrarea Santei Rosa. Evenimentul are loc în fiecare an, pe data de 3 septembrie, si este unul spectaculos. Momentul central este procesiunea impunãtoarei structuri numite „Macchina di Santa Rosa” – un turn luminat de aproximativ 30 metri înãltime, cu greutatea între 5 si 5,1 tone. „Nu e prima datã când încerc sã particip la acest minunat eveniment unic în lume, as putea spune, dar este pentru prima datã când reusesc sã vãd de aproape atât procesiunea Inimii Sfintei Rosa, cât si transportul enormei statui dedicatã ei. Ca strãin este imposibil sã nu fii uimit de frumusetea acestei opere de artã, de devotamentul viterbezilor, de mândria si nerãbdarea cu care asteaptã acest eveniment, acuratetea pregãtirilor si numãrul persoanelor implicate: de la participanti, la organizatori si fortele de ordine însãrcinate cu securitatea. În general, italienii au devenit reticenti din cauza imigrantilor si a problemelor pe care acestia le creeazã, dar în zilele dedicate Sfintei Rosa redevin cei care au fost odatã: calzi, gentili, gata sã–ti ofere informatii cu zâmbetul pe buze si sã–ti povesteascã cu inima deschisã despre Sfânta lor, despre magnifica Macchinã, cea mai frumoasã pe care au vãzut-o de când s-au nãscut”, a povestit Zîna Domintean.

ZÂNA Domintean

Aceasta a povestit, de asemenea, cum se simt zilele de dinaintea sãrbãtorii, dar si evenimentul în sine: „în orele, chiar zilele în care îsi ocupã locurile aflate în drumul utilajului, auzi povesti si legende despre miracole si evenimente ce nu pot fi explicate, sau de faptul cã au fost facchini la rândul lor – onoare ce uneori trece de la generatii la generatii. Un moment important este sosirea facchinilor însotiti de oficialitãti si fanfarã, primiti în urale, admiratie si aplauze ca niste adevãrati eroi. Ai impresia cã te-ai întors în timp. Dar nimic nu se comparã cu transportul Macchinei – asezatã pe umerii celor 113 de facchini, în care fiecare are un rol precis si trebuie sã ducã în jur de 50 de kg sau chiar 100 în unele zone ale orasului. Înãltimea ei depãseste orice clãdire a centrului vechi, elementele de decor, iluminatul inclusiv cu lumânãri îti taie rãsuflarea. Este un eveniment ce meritã vãzut mãcar o datã-n viatã, nu doar de crestini, ci de oricine iubeste frumosul, istoria, arta… Sunt emotii greu de descris în cuvinte, o experientã unicã, extraordinarã, care cufundã orasul într-o atmosferã de sãrbãtoare si festivitate, iar impresiile de neuitat create de Santa Rosa si locuitorii acestei urbe – sunt un amestec de spiritualitate, devotament, mândrie istoricã si veneratie pentru o traditie care uneste credinta, comunitatea si folclorul”, a transmis Zîna Domintean.

Zîna Domintean, interviu pentru Vremea Nouã cu Luciano Tomei, unul dintre oamenii din spatele evenimentului

De asemenea, aceasta a realizat un interviu cu Luciano Tomei, omul care din 2007 este responsabil cu planul de securitate pentru evenimentele publice din piete, organizarea rutelor de evacuare în caz de urgentã, planul antiterorist din afara centrului istoric si pentru coordonarea voluntarilor de securitate si apãrare civilã – mai pe scurt – responsabil pentru planul de securitate al orasului în timpul transportului utilajului Santa Rosa.

Zîna Domintean: Eveniment de o importantã istoricã si culturalã astãzi, la Vierbo. Credeti cã fortele de ordine vor face fatã?

Luciano Tomei: Cu sigurantã se vor descurca. În fiecare an ajung la Viterbo, în aceastã perioadã, o multime de persoane, nu doar din Italia, ci din toatã lumea, mai ales dupã ce La Macchina Santa Rosa din Viterbo a fost inclusã în 2013 în Lista Reprezentativã a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanitãtii, devenind Patrimoniu Mondial UNESCO, ca parte a Retelei Masinilor Mari Montate pe Umãr. Acest impunãtor baldachin de 30 de metri înãltime, care poartã statuia Sfintei, este piesa centralã a unui festival religios care are loc anual pe 3 septembrie în Viterbo. Au fost ani în care numãrul vizitatorilor a depãsit 9000.

Zîna Domintean: Am înteles cã acest monument cu o încãrcãturã culturalã si istoricã este schimbat la fiecare 5 ani. Care sunt dimensiunile exacte ale acestui turn?

Luciano Tomei: Turnul acesta a fost fãcut anul trecut, se numeste Dies Natalis, are o înãltime de 33 m si cântãreste 5088 kg. De-a lungul anilor a cunoscut multe transformãri, materiale diverse, iar arhitectii si-au proiectat viziunea îmbinând diferite stiluri artistice – baroc, gotic sau neoclasic.

Zîna Domintean: Ati avut si evenimente nefericite în timpul procesiunii?

Luciano Tomei: Din pãcate, da! În anii trecuti, când siguranta participantilor si cea a eroilor acestui eveniment nu era atât de meticulos studiatã si pusã în practicã, au fost evenimente neplãcute ca cel din 1814, când, din cauza unei comenzi gresite a sefului facchinilor, si-au pierdut viata 2 dintre ei, sau în 1801, când, din cauza panicii colective, au murit 33 de persoane. În ultimii ani, pe fondul diferitelor provocãri geopolitice, dar si a tensiunilor religioase, evenimentul procesiunii Sf. Rosa provoacã destule sensibilitãti în rândul fanaticilor si ne confruntãm cu diverse amenintãri: de la atentate cu bombã, împuscãturi la soferi kamikaze. Chiar astãzi avem parte de unul dintre cele mai tensionate evenimente din ultimii ani care cu sigurantã va întârzia tot procesul, sau care va duce chiar la anularea lui pentru prima datã în cei 767 de ani. În urma unei sesizãri, am reusit sã oprim un posibil atentat. Politia a arestat doi bãrbati de origine turcã înarmati cu mitraliere si pistoale, care pãreau gata sã tragã asupra multimii în timpul transportului. Cum al treilea suspect încã nu a fost prins, asteptãm încã decizia autoritãtilor, desi facchinii sunt hotãrîti sã nu renunte.

Zîna Domintean: În speranta cã decidentii nu vor dezamãgi miile de pelerini veniti din toate colturile lumii si cã evenimentul se va desfãsura fãrã incidente, domnule Tomei, vã multumim frumos pentru timpul si interviul acordat.

Luciano Tomei: Si eu vã multumesc frumos, un salut cititorilor „Vremea Nouã” din Vaslui si vã asteptãm la anul sã fiti martori la acest minunat eveniment. Pentru Bisericã, ziua nasterii fiilor sãi este ziua mortii lor si, de aceea, comemorarea liturgicã este celebratã la sfârsitul cãlãtoriei pãmântesti, când sufletul lor este chemat la înviere, la sfârsitul timpurilor, dar Copila Rosa – Trandafirul din Viterbo este mult mai mult – faptele ei, legenda ei, trupul si spiritul sunt încã vii, mãrturii ale unei lumi din alte timpuri, dar pe care vremea nu a reusit sã le steargã. La Macchina si Santa Rosa nu este doar un spectacol vizual impunãtor, ci un ritual care uneste secole de devotament si identitate civicã, capabil sã atragã mii de persoane, sã nascã emotii, sã încânte, sã facã inimi sã batã si sã lumineze suflete.