
Vrancea se „zgâlţâie“ tot mai des. Numai marţi seara, pământul s-a cutremurat de patru ori, iar în trei dintre cazuri epicentrul a fost în Vrancea. Seismele de mică intensitate au continuat şi miercuri. „În România au fost, în ultimele două zile, aproximativ 23 de cutremure mici, iar acest lucru este posibil de detectat şi pentru că există aparatură foarte sofisticată de monitorizare“, a declarat directorul Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP), Gheorghe Mărmureanu. Acesta a adăugat că nu se pune problema ca aceste cutremure mici să fie urmate de unul mare.
În  ultimele două zile, România s-a cutremurat de foarte multe ori. Cele  mai multe dintre seisme au avut epicentrul în Vrancea, judeţ care de  câteva săptămâni „fierbe“, după cum spun unii specialişti din domeniu.
Spre  exemplu, marţi seara, au fost patru seisme într-o oră, din care trei în  Vrancea şi unul în Galaţi. Directorul Institutului pentru Fizica  Pământului, Gheorghe Mărmureanu, a spus că în România se petrec foarte  multe cutremure pe an, de intensitate mică, sub 4 grade pe scara  Richter, însă acestea nu activează cutremurele adânci, adică pe cele  periculoase. Potrivit acestuia, problema unui seism de mare intensitate  nu se va pune pentru o lungă perioadă de timp de acum înainte, cel puţin  10 ani.
Şi în zona balcanică s-au produs multe cutremure mici în  ultima vreme, arată Centrul Seismic Euro Mediteranean. Au fost seisme de  suprafaţă, produse la 15 – 20 de kilometri adâncime. În jur de 250 de  cutremure s-au produs pe continent numai săptămâna trecută, spun  specialiştii. „Pentru România, cutremurele periculoase sunt cele adânci,  petrecute în Vrancea, la alt etaj, adică între 90 până la 180 de  kilometri, în timp ce acestea din ultima vreme au fost la 10-12  kilometri“, a explicat Gheorghe Mărmureanu. Acesta a mai spus că este  falsă afirmaţia că o succesiune de cutremure mici ar pregăti un seism  mare. „Este falsă teoria potrivit căreia o succesiune de cutremure mici  ar pregăti un seism mare. Suntem optimişti. Noi monito-rizăm până şi  cutremurele de 0,02 grade, dar pe acestea nici nu le mai punem la  socoteală, că s-ar speria degeaba lumea“, a adăugat Mărmureanu, în presa  centrală. Acesta spune că în România, Vrancea este extrem de  periculoasă la un cutremur de peste 7 grade, iar cele de 4 grade şi ceva  se produc aproape zilnic.
Clădiri rezistente în Focşani
Clădirile din municipiul Focşani nu reprezintă un grad ridicat de risc seismic. Primarul municipiului Focşani, Decebal Bacinschi, declara în mai 2007, că Primăria Focşani nu a aplicat buline roşii pe nicio clădire din municipiu deoarece acestea nu prezintă risc seismic ridicat. Edilul a precizat că s-au efectuat expertize tehnice la mai multe clădiri, ajungându-se la concluzia că niciuna dintre acestea nu are nevoie de bulină roşie.
***
În luna septembrie, specialiştii de la Institutul de Geofizică S.I. Subbotin, din Kiev, Ucraina, avertizau că un cutremur devastator va zgudui zona Vrancea. Aceştia susţineau că magnitudinea cutremurului ar putea fi de aproximativ 7 grade pe scara Richter şi că va produce dezastre asemănătoare celor cauzate de mişcările seismice din anii 1940, 1977, 1986 şi 1990. Ei au fost contrazişi de directorul Institutului Naţional de Fizică a Pământului, profesorul Gheorghe Mărmureanu, care a susţinut că „nu există un suport ştiinţific pentru prezicerile specialiştilor ucraineni“.
monitorulvn.ro