Şase din zece pacienţi din Bucureşti au primit cel puţin o dată un diagnostic greşit sau un tratament neadecvat. Cel puţin aşa arată un studiu realizat de o clinică din Capitală. Potrivit raportului, cele mai multe diagnostice greşite au fost primite de pacienţi pentru afecţiuni oncologice (29,7%), ginecologice (13,5%), neurologice (13,5%), endocrinologice (10,8%) şi cardioligice (8,1%).
Iar rezultatele acestei cercetări vin la scurtă vreme de la anunţul revoltător al autorităţilor din Slobozia care susţin că anul trecut, la Spitalul Judeţean de Urgenţă din municipiu 30% dintre diagnostice au fost eronate. „Secţiile unde a fost înregistrat cel mai scăzut grad de concordanţă între diagnostice sunt Medicină Internă, Neurologie, Obstetrică-Ginecologie şi Gastroenterologie”, se arată într-un document intern al unităţii medicale. Oficial, fenomenul nu există „La fel ca în cazul infecţiilor nozocomicale, nici numărul de diagnosticări greşite nu este real pentru că nimeni nu se încarcă cu o astfel de raportare”, atrage atenţia Cezar Irimia, preşedintele Federaţiei Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer (FABC). Acesta a explicat că în condiţiile în care raportarea pentru infecţii nozocomiale este atât de jenantă încât la un moment dat România avea o situaţie mai bună decât Germania, există toate premisele pentru a nu considera raportările scăzute de diagnosticări greşite ca fiind în concordanţă cu realitatea din spitale. Referitor la acest fenomen de diminuare a numărului real al celor prost diagnosticaţi, fostul preşedinte al Colegiului Medicilor, Vasile Astărăstoae, spunea că astfel de erori sunt rar raportate. „Ne confruntăm cu o subraportare. La noi, rata de erori nu depăşeşte 2%, faţă de străinătate, unde ajunge la 16%. Medicii evită să vorbească, de teama repercursiunilor”, sublinia Vasile Astărăstoae.
Citeste mai mult: adev.ro/q0xsdw
