Noul ministru al Economiei, Daniel Chițoiu, nu a respectat nici cel de-al doilea termen pe care și l-a asumat pentru finalizarea renegocierii contractelor bilaterale încheiate de Hidroelectrica.
Inițial, ministrul Daniel Chițoiu declarase că va încheia acest proces în zece zile de la preluarea mandatului. Apoi, a organizat o conferință de presă în cadrul căreia a anunțat că termenul va fi prelungi până la sfârșitul lunii mai.
Ministerul Economiei a transmis un comunicat de presă, în care se spune: „În momentul de față renegocierea contractelor bilaterale, încheiate de Hidroelectrica, se află în derulare. Rezultatul va fi făcut public imediat ce negocierile se finalizează”.
La audierea din Parlament ce a avut loc înainte să devină ministru, Daniel Chițoiu a părut extrem de sigur pe el atât în privința ”băieților deștepți”, cât și în privința redevenței la petrol, amenințând chiar Petrom cu o supraimpozitare a profitului în cazul în care nu acceptă majorarea redevențelor.
Scandalul durează de peste șase ani
Ulterior, ministrul a devenit mai puțin vehement, anunțând într-o conferință de presă că vor fi menținute în vigoare contractele, dar prețul se va raporta la cel din piață. De atunci nu se mai știe nimic despre negocieri, iar termenul limită tocmai a fost depășit astăzi.
Scandalul ”băieților deștepți” din energie s-a aprins în mass-media în perioada 2006-2007, însă contractele încheiate de Hidroelectrica pentru vânzarea de energie electrică la prețuri cu mult sub cele ale pieței erau încheiate de câțiva ani, din perioada guvernării Năstase.
În 2006, erau șase asemenea firme care primeau energie electrică la prețuri cu aproape jumătate mai mici decât cele de pe piața concurențială de electricitate, OPCOM. Paguba produsă de acestea companiei de stat erau estimate la 76 de milioane de dolari în acel moment.
Pagubă de aproape un miliard de lei pe an
Deși scandalul s-a amplificat în presă, cu șase ani mai târziu numărul companiilor care cumpără energie la preț redus de la Hidroelectrica a ajuns la 16, diferența față de prețul de piață menținându-se.
Potrivit Fondului Proprietatea, acționar la Hidroelectrica alături de statul român, cei mai mari beneficiari ai acestei afaceri sunt Alro Slatina, Energy Holding, Alpiq Romindustries, Arcelor Mittal Galați și EFT România, toate cu peste un milion de Megawatti-oră (MWh) achiziționați în 2011. Alți beneficiari importanți sunt Alpiq Romindustries și Electromagnetica, apropiate de pragul de un milion.
Cantitatea totală de energie cumpărată la preț redus ar fi de peste 12 milioane MWh, la un preț mediu de 130 de lei, față de circa 200 pe piața OPCOM. Rezultă o pagubă de 840 de milioane de lei, adică aproape 200 de milioane de euro.
www.evz.ro
