„Cadrele didactice trebuie sã facã parte numai din Partidul Scolii’’

Impresii de la Congresul Asociatiei Învatatorilor din România

CONGRES La 100 de ani de la al III-lea Congres al AGIRo ( Asociatia Generalã a Învãtãtorilor din România ), care a avut loc la Constanta în 1910, tot în aceeasi localitate s-au desfãsurat în perioada 27-31 august 2010 si lucrãrile celui de-al XXXI-lea Congres al AGIRo si al cadrelor didactice române de pretutindeni.La acest eveniment, important pentru toate cadrele didactice din tara noastrã si nu numai, au participat peste 1200 învãtãtori, educatoare si profesori din fiecare judet al tãrii, precum si cadre didactice din Republica Moldova, Ucraina, Serbia, Ungaria, Bulgaria, Macedonia, Transnistria, Germania, Grecia. Delegatia Republicii Moldova, formatã din peste 50 cadre didactice, a fost condusã de întreg staff-ul Ministerului Educatiei din aceasta tarã, în frunte cu ministrul Leonid Bujor.

Respectându-se regula, stabilitã la primul Congres al AGIRo din 1898, de a participa fostii si actualul ministru al educatiei, la deschiderea actualului congres, ce a avut loc la Teatrul National de Opera si Balet « Oleg Danovschi » din Constanta, în ziua de 28 august 2010, au rãspuns invitatiei presedintelui AGIRo, Viorel Dolha, Ministrul educatiei din Republica Moldova, Leonid Bujor, fostii ministri ai educatiei din România, Andrei Marga si Ecaterina Andronescu, presedintele Comisiei de învãtãmânt si culturã din Camera Deputatilor, Cristian Dumitrescu, presedintele PNL, Crin Antonescu, parlamentari, oficialitãti locale, consilieri, inspectori scolari, iar a doua zi, la Cazinoul din Eforie Sud, a fost prezent si actualul ministru al educatiei, Daniel Funeriu. Dincolo de organizarea primirii si cazãrii, care au fost peste asteptãrile participantilor, de remarcat a fost larga paleta de probleme dezbãtute de congres, începând cu problemele actuale ale învãtãmântului românesc, din care se detaseazã salarizarea dezastroasã a cadrelor didactice si mult asteptata lege a educatiei, urmate de cursurile de formare sustinute de specialisti în educatie si de constituirea departamentelor si a echipelor de proiecte educationale ale AGIRo.Cele mai asteptate interventii la congres au fost cele ale fostilor ministri ai educatiei, Andrei Marga si Ecaterina Andronescu, precum si ale actualului ministru, Daniel Funeriu.În cuvântul lor, fiecare ministru a încercat sã-si atragã avizatul auditoriu cu propriile contributii si viziuni ale reformei educatiei din tara noastrã, « înfãptuite » dupã Revolutia din decembrie 1989, cât si cu dificultãtile actuale din sistem. Au fost reliefate si perspectivele dezvoltãrii învãtãmântului în etapele imediat urmãtoare.

Dl Andrei Marga, în cuvântul sãu, se declara reformatorul învãtãmântului românesc, punând bazele Noului Curriculum National, cu toate consecintele ce decurg din aplicarea acestuia în perioada 1996-2000, recunoscând cã tot domnia sa a desfiintat liceele pedagogice, înlocuindu-le cu colegiile pedagogice, lucru criticat astãzi tot mai mult de multi pedagogi. Discursul sãu a avut si accente politice, calificând actualul guvern ca fiind cel mai incompetent de dupã Revolutia din decembrie 1989, iar legea educatiei, aflatã în Senatul României, ca având multe incoerente si greseli de exprimare.

Dna Ecaterina Andronescu considerã reforma învãtãmântului din timpul lui Spiru Haret drept model de urmat de decidentii politici si mai ales de dascãlii adevãrati, considerati izvoare nesecate. « Noua lege a educatiei este « frânatã » la Senat pentru a o face mai predictibila si utila cadrelor didactice, fiindcã de la Camera Deputatilor a « scãpat » cu multe imperfectiuni » spune dna Andronescu. Dumneaei este adepta învãtãmântului centrat pe competente si pe accesarea fondurilor necesare formarii continue a cadrelor didactice, universitatea la care este rector oferindu-si serviciile de consultantã în scrierea proiectelor. Pe acelasi ton angelic si lacrimogen, dna Andronescu deplânge soarta cadrelor didactice, cãrora li s-au tãiat 25% din salarii, uitând cã domnia sa a « regularizat » sporurile de rural, si cã va insista, în calitate de parlamentar, pentru a se gãsi solutii de revenire la salariile anterioare. Este cu totul de acord cu instituirea zilei Învãtãtorului, în ziua de 30 iunie si a Zilei Educatiei, în ziua de 5 octombrie, initiind un proiect de lege în acest sens în Parlamentul României. Deputatul Cristian Dumitrescu recunoaste cã îi este greu sã vorbeascã dupã doi ilustri fosti ministri ai educatiei, retinând atentia participantilor doar prin a rosti propozitia spusã de Spiru Haret la pãrãsirea ministeriatului învãtãmântului : « Învãtãtorii mei vor moderniza România » si cã reforma educatiei se realizeazã cu bani si nu cu promisiuni !

Prezenta lui Funeriu, caracterizatã drept „un act de curaj”

Prezenta ministrului Daniel Funeriu, în a doua zi a Congresului AGIRo, la Cazinoul din Eforie Sud a fost consideratã de multi participanti un gest de curaj, el recunoscând cã tãierile salariale, aplicate si cadrelor didactice, vor încinge spiritele foarte mult, fiind imposibil purtarea unui dialog constructiv si civilizat . Contrar asteptãrilor, ministrul a fost primit cu aplauze si nu cu dispret, desi situatia învãtãmântului românesc este dificilã datoritã lipsei motivatiei muncii cadrelor didactice.

« Educatia poate sã ne uneascã, dacã suntem solidari si toleranti ! », spune ministrul Educatiei. Recunoaste situatia dificilã la care s-a expus, venind la Congresul cadrelor didactice, dar a fãcut-o si din solidaritate ( !, ?). Multumeste cadrelor didactice pentru anul scolar trecut, încheiat cu bine pentru elevi si pãrinti, dar rãu pentru profesori, cãrora li s-au diminuat drastic salariile.

Pentru anul scolar viitor, propune ca obiectiv recredibilizarea scolii si educatiei prin seriozitate, prin actiuni responsabile si prin continuitate. În prima zi de scoalã, solicitã elevilor din scolile noastre sã aducã cãrti ale scriitorilor români pentru a fi trimise în scolile romanesti din Republica Moldova si Ucraina. Împreunã cu liderii de sindicat, conducerea Ministerului Educatiei va renegocia grila de salarizare a personalului didactic, încercându-se o îmbunãtãtire a veniturilor în conditii mai echitabile. Nu-i displac vociferãrile din salã, considerându-le o expresie a libertãtii de exprimare a oamenilor intr-o societate democraticã. Rãspunde elegant si la întrebarea legatã de posibila remaniere a domniei sale în septembrie, spunând cã orice ministru este remaniabil încã din prima zi de mandat, iar în ceea ce-l priveste doreste sã-si finalizeze lucrurile începute la Ministerul Educatiei. Interventia ministrului moldovean al educatiei, Leonid Bujor, se vrea o completare a ceea ce sublinia ministrul Funeriu în legãturã cu functia de ministru, cã aceasta este trecãtoare, ca o „floare ce se trece repede”, vorba unui cântec moldovenesc. Aminteste de importanta parteneriatului romano-moldovean, încheiat în ziua de 26 august 2010, de recunoastere reciprocã a diplomelor în cele douã tãri surori. Recunoaste cã aceleasi probleme dificile se întâlnesc si în Republica Moldova pe linie de învãtãmânt si cã se lucreazã la o nouã curricula si la un cod al educatiei. La despãrtire, ministrul moldovean spune: « Avem un grai, dar nu avem o limbã româneascã » si « sã ne judece Eminescu, dacã avem sau nu dreptate ! ».

« Cate ore aveti , dle ministru, la catedrã ? »

O întrebare « specialã » este adresatã de o reprezentanta a judetului Alba ministrului Funeriu : « Cate ore aveti , dle ministru, la catedrã ? ». Aceeasi învãtãtoare spune ca dascãlii sunt supusi permanent unui santaj emotional, datoritã salariilor si politicului din scoli.( !?).

La aceste întrebãri au rãspuns pe rând, atât dl Funeriu, cât si dna Andronescu, fiecare în viziunea sa. Astfel, Dl. Funeriu recunoaste cã nu are ore în sistem, dar cunoaste bine realitãtile din scolile romanesti si din alte tãri, încercând sa compatibilizeze scoala noastrã cu cele europene, iar primul pas ar fi cel legat de Curriculum-ul scolar, la care lucreazã o comisie de experti din MECTS, urmat de o metodologie de evaluare, iar manuale scolare vor urma programele scolare, care vor pune accent pe formarea de competente si nu pe memorarea cunostintelor. În legãtura cu politicul din scoli, recunoaste cã adesea domnia sa a fost curtat de diferiti oameni politici pentru a « rezolva » diferite situatii, dar doreste sã imprime un principiu : « Copii nu au culoare politicã, iar cadrele didactice trebuie sã facã parte numai din Partidul Scolii ». (Violeta si Vasile Munteanu)




NICIUN COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ