„Timpul” – 4 Octombrie 2001, Cronica Română

Voi folosi astăzi pagina de educaţie pentru a lăuda un ziar basarabean – ca român născut lângă Soroca, îmi permit să numesc Republica Moldova aşa cum o făceau părinţii mei: Basarabia – şi a vă vorbi despre una din cele şase puteri ale lumii, actuala mass-media.

Întâi ziarul. Se numeşte „Timpul”, deci titlu cu evidentă nostalgie interbelică, este realizat de intelectuali de vază din Chişinău şi efectiv poate fi un exemplu pentru orice ziar românesc, prin conţinut, prezentare şi – mai ales – modernitate. Bogat în informaţii interne, ascuţit, rău, muşcător în comentarii la adresa mai-marilor zilei şi ai celor care, ca şi la noi, şi-au jefuit aproapele pentru a intra în clasa celor avuţi, „Timpul” are ceea ce ziarele de la noi nu prea au: orizont. Adică priveşte spre România, întreabă, răspunde, dar şi spre ceilalţi vecini sau, vorba cuiva, semivecini, deci jurnaliştii de acolo nu poartă ochelarii de cal ai idiosincraziei geopolitice mioritice. Comentează, fireşte, groaznicul atac terorist de la New York, dar atrage atenţia asupra morţii unei tinere basarabence, în California, în urma unui atac tâlhăresc, iar pe prima pagină are o apreciere exactă a crizei economice spre care lunecă economia americană, 11 septembrie fiind momentul efectiv de start al recesiunii – care nu va fi doar americană şi mondială, deci ne va atinge şi pe noi, pe ambele maluri ale Prutului. Intelectuali, politicieni, dar şi oameni simpli sunt întrebaţi despre mersul lucrurilor, despre nevoia de adevăr din presă. Sunt luate la întrebări instituţia Primăriei, Banca Naţională, dar şi – dovadă de curaj gazetăresc – Procuratura Generală.

Un comentariu – trist şi rece -, al lui Valeriu Prohniţki, analizează cauzele răcirii, evidente, a relaţiilor dintre Bucureşti şi Chişinău, urmare a poziţiilor greşite ale premierilor ambelor ţări, spune Prohniţki, în problema privatizării reţelelor energetice din Basarabia; iar filologul Constantin Tănase, consilier prezidenţial şi director al ziarului, avertizează asupra calităţii clasei politice a micii ţări – cei mai mulţi dintre politicieni, spune autorul paginii de analiză, deşi s-au înrolat în lupta pentru limba naţională, alfabet latin, independenţă, prosperitate economică, n-au făcut decât să-şi umple buzunarele!… (oare unde am mai văzut asta?). „Moldova între independenţă şi statutul de Cubă a Europei” (articol semnat de Alexandru Lăzărescu) este o preluare din publicaţia bucureşteană „Revista 22”, „Noi şi… ei”, semnat de Octavian Paler, din „Cotidianul”, iar „Limba română apărată cu săbii de oţel”, de Răzvan Voncu, din „Cronica Română”, toate trei puse în pagina „Cadran” şi având în colţ o reclamă… pentru ruta aeriană deschisă spre Bielorusia. Este reluată o pagină din Dimitrie Cantemir („Despre obiceiurile moldovenilor”) şi se prezintă un top al capodoperelor literaturii basarabene – cărţi, din păcate, puţin cunoscute la noi, deşi forţa unor Ion Druţă, Grigore Vieru sau Constantin Stere (excepţionala „În preajma revoluţiei”, adevărat monument istoric şi literar) nu poate fi pusă la îndoială. Dacă primele pagini sunt generaliste, următorul „caiet” de 16 pagini este cultural, se intitulează „Timpul liber” şi poate fi un exemplu şi pentru ziarele noastre care au supliment sau pagină de cultură, în sensul că lumea artei, a literaturii, a teatrului, a ştiinţelor sunt puse în pagini foarte larg deschise – democratizate, dacă vreţi – adică pe înţelesul tuturor.

timpul.md




NICIUN COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ