ABERAŢII CARE FAC GĂURI ÎN BUGETUL SĂNĂTĂŢII. În timp ce medicii şi pacienţii se plâng la unison că nu sunt bani în sistemul de sănătate publică, chiar şi cei existenţi sunt prost administraţi. „Reţetele false însumează 15%-20% din totalul celor raportate de medici la casele de asigurări de sănătate”, susţin oameni din sistem.
4 soluţii care ar aduce bani la bugetul sănătăţii
Un management performant al spitalelor, informatizarea sistemului medical şi creşterea contribuţiilor de sănătate sunt câteva dintre sursele de bani.
La buget sunt bani puţini pentru sănătate, doctorii rămaşi în ţară sunt pe picior de plecare, iar în dulapurile de medicamente din spitale bate vântul. Toată lumea ridică din umeri, scuza este unanimă şi greu de combătut: „Nu sunt bani!”.
Câţiva specialişti în domeniul sănătăţii au conturat pentru EVZ zece soluţii care ar aduce bani la buget. Le prezentăm pe patru dintre ele astăzi.
1. Management de calitate
Licitaţii trucate, decizii dictate de interese personale sau politice şi lipsa unui control la sânge al cheltuielilor sunt câteva dintre efectele lipsei de manageri eficienţi şi corecţi.
„Prin achiziţii defectuoase se pierd foarte mulţi bani în detrimentul pacienţilor. Un sistem eficient implică şi control foarte bun, însă la nivelul spitalelor nu există consilii de administraţie care să verifice cum sunt cheltuiţi banii”, semnalează Dragoş Dinu, specialist în domeniul farmceutic.
2. Informatizarea sistemului
Dragoş Dinu mai spune că informatizarea sistemului medical ar diminua mult abuzurile. „Nici spitalele, nici medicii de familie nu raportează corect la Casa de Asigurări. Rapoartele sunt făcute pe genunchi, cu o seară înaintea predării”, spune Dinu. Fraudarea, spune el, se face folosind CNP-uri false sau boli false pentru pacienţi sănătoşi.
„Se vorbeşte despre un procent de 15-20% de reţete fraudate, iar la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) sunt înregistrate 26 de milioane de CNP-uri”, susţine el.
Lucian Duţă, preşedintele CNAS, confirmă existenţa fraudelor, comise prin eliberarea de reţete false pentru persoane care nu au solicitat medicului vreun tratament.
„Ne lipsesc măsurători obiective pentru a putea spune câte fraude există, dar se observă o creştere prea mare a consumului de medicamente şi foarte multe reţete pentru acelaşi pacient”, precizează Duţă. El infirmă însă ipoteza eliberării de reţete cu CNP fals.
3. Tratare în ambulatoriu
Sistemul românesc este centrat pe tratamentul în spital, mult mai costisitor faţă de cel în ambulatoriu sau în sistemul de asistenţă primară.
„Soluţia e aducerea serviciilor medicale aproape de pacient, permiţându-le medicilor de familie şi specialiştilor din ambulatoriu să preia din manevrele medicale ce se fac în spital”, spune Victor Olsavszky, reprezentantul OMS în România.
4. Creşterea contribuţiilor
Lărgirea bazei de contribuţie la fondul public de sănătate ar însemna privarea pensionarilor de 5,5% din pensie, decizie greu de luat pentru pensiile mici. La fel de nerealistă pare şi majorarea contribuţiei de 5,5% aplicată contribuabililor.
Totuşi, pentru a mări salariile medicilor, în condiţiile în care nu pot fi alocaţi bani mai mulţi din PIB, una dintre variantele de sus trebuie luate în considerare, după cum spune consilierul prezidenţial Virgil Păunescu. „Corect ar fi ca medicii să câştige între 1.000 şi 3.000 de euro”, crede şeful Administraţiei Spitalelor Bucureşti, Marius Savu.
…evz.ro
