5 C
Vaslui
08-dec.-2022

9 Mai, Ziua Independentei, a Victoriei si a Uniunii Europene (foto)

- Advertisement -

SIMPOZION Ieri, începând cu ora 10.00, în foaierul Primãriei municipiului Vaslui s-a desfãsurat un simpozion menit sã marcheze data de 9 mai, o data cu triplã semnificatie pentru români, un eveniment care sã le reaminteascã vasluienilor momente esentiale care au influentat istoria si evolutia poporului si a tãrii lor.

Ca în fiecare an, Primãria Vaslui nu a lãsat sã treacã neobservatã data de 9 mai, datã la care românul sãrbãtoreste din interes national, pentru cã acum 135 ani românii îsi câstigau independenta tãrii, de asemenea la aceeasi datã în 1945 românii se bucurau de încetarea celui de-al Doilea Rãzboi Mondial si, nu în ultimul rând, românul sãrbãtoreste 9 mai pentru cã este european. La evenimentul organizat de municipalitate au fost invitati reprezentanti ai Consiliului Judetean, reprezentanti ai fortelor de ordine si armatã, directorii Bibliotecii si Muzeului Judetean, veterani de rãzboi, oameni de culturã, fiecare încercând sã prezinte vasluienilor care au participat la eveniment fiecare dimensiune a sãrbãtorii de 9 mai în parte. „Este o zi deosebitã. În timp ce unii doresc ca noi sã vorbim cât mai putin, noi ne dorim sã zicem cât mai multe. Iatã cã a cãzut Sarkozy, a cãzut si prefectul, dacã ne raportãm la semnificatia zilei de azi , cred cã ar urma sã avem un prefect musulman. În timp ce noi ne gândim aici la trecut, în birourile deconcentratelor unuii oameni au grija zilei de mâine. Ceea ce ar trebui sã ne dorim noi azi este ca pacea sã nu mai fie doar pauza dintre rãzboie, ci sã fie o stare de spirit, de normalitate”, a declarat Corneliu Bichinet, vicepresedintele CJ Vaslui, invitat sã ia cuvântul cu ocazia sãrbãtoririi datei de 9 mai. Aproape la fel de liber în exprimare, colegul sãu Vasile Mihalache a preferat sã lase remomorarea paginilor grele de istorie specialistilor . „Dupã ce au fost trecute în revistã cele trei momente pe care le sãrbãtorim astãzi, mi-am pus trei întrebãri pe care o sã vi le adresez, poate îmi puteti rãspunde. Câti profesori de istorie au cerut astãzi sã facã trei ore de istorie în loc de una? Câti dintre copii nostri stiu câti români au trebuit sã piarã ca sã moarã un singur neamt, Hitler? Tot vorbim, dragii mei, cã suntem europeni, dar suntem oare cu adevãrat? Vã rãspund tot eu care am vãzut Europa asta, nu suntem! Ne comportãm ca niste dusmani, ne luptãm sã dãm la o parte un prost, chipurile sã vinã unul mai putin prost, peste tot numai urã si dusmãnie. Dacã continuãm asa, România nu va da înainte, toti suntem obligati sã pune mâna sã facem ceva dacã nu, pa! Gânditi-vã si încercati sã rãspundeti!”, au fost cuvintele presedintelui Consiliului Judetean.

De 9 Mai, aminteste-ti!

” Voim sã fim independenti, pentru cã voim sã trãim cu viata noastrã proprie, pentru cã nu voim sã mai plãtim pentru greselile altora, pentru cã voim ca la Gurile Dunãrii de Jos sã fim un bulevard în contra rãzboiului.(…) O mai declar încã o datã, nu crez eu cã dreptatea Europei, cã chiar interesul Europei ar voi sã ne mai întoarcem în conditiile de mai înainte, jignitoare nouã si chiar pãcii Europei întregi…”, declara primul ministru Mihail Kogãlniceanu, în sedinta Camerei Deputatilor din 9 mai 1877 cu privire la cucerirea de cãtre România a Independentei absolute fatã de Imperiul Otoman. În1985, Consiliul European de la Milano a decis ca în fiecare an la data de 9 mai sã fie serbatã Ziua Europei, un omagiu adus zilei în care prin discursul sãu Robert Schuman punea bazele Uniunii Euporene.”Pacea mondialã nu poate fi asiguratã fãrã a face eforturi creatoare proportionale cu pericolele care o amenintã. Contributia pe care o poate aduce civilizatiei o Europã organizatã si activã este indispensabilã pentru mentinerea unor relatii pasnice(…) Europa nu se va construi dintr-o datã sau ca urmare a unui plan unic, ci prin realizãri concrete care vor genera în primul rând o solidaritate de fapt. Alãturarea natiunilor europene implicã eliminarea opozitiei seculare dintre Franta si Germania(…)Guvernul francez propune ca productia franco-germanã de cãrbune si otel sã fie plasatã sub o Înaltã Autoritate comunã, în cadrul unei organizatii deschise si altor state europene”, rostea Robert Schuman, ministrul francez al Afacerilor Externe la 9 mai 1950 cuvintele care aveau sã stea la baza creãrii Uniunii Europene de mai târziu. Astãzi, la 9 mai 2012 se împlinesc 67 de ani de când s-a încheiat cel mai sângeros conflict militar care a afectat întreaga lume. Târziu, în noaptea de 8-9 mai, undeva lângã Berlin se semna actul de capitulare neconditionatã a Germaniei, astfel se încheia cel mai violent si costisitor conflict armat din istoria omenirii. Cel putin 60 de milioane de oameni si-au pierdut viata, aproximativ 25 de milioane de soldati dintre care peste 170.000 au fost soldati români si cam 35 de milioane de civili. Se estimeazã cã acest rãzboi a costat 1000 de miliarde de dolari la valoarea valutei din 1945, fãrã a fi cuprinse în calcule si sumele utilizate pentru reconstructia care a umat.

- Advertisement -
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
Ultimele Știri
Ultimele Știri

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.