Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) confirmă, într-un comunicat de presă, eșecul discuțiilor de miercuri de la Palatul Cotroceni pe tema reformei pensiilor magistraților, deși susține că reprezentanții magistraților au manifestat ‘deschidere pentru rezolvarea problemelor’. “La data de 12 noiembrie 2025, la inițiativa președintelui României, președintele și vicepreședintele Consiliului Superior al Magistraturii au participat la Palatul Cotroceni, împreună cu președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție și procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, la o întâlnire cu prim-ministrul Guvernului României și liderii coaliției de guvernare, pentru discutarea de principiu a soluțiilor normative de modificare a statutului magistraților. Discuțiile nu au condus la o soluție agreată de toți participanții, cu toate că reprezentanții Consiliului au manifestat deschidere pentru rezolvarea problemelor analizate, astfel încât să fie identificate soluțiile optime care să asigure o abordare echilibrată și care să corespundă exigențelor subliniate constant în jurisprudența Curții Constituționale’, afirmă CSM.
Concret, spune CSM, reprezentanții Consiliului au propus ca și pentru magistrați, ale căror pensii reprezintă doar 8,35% din cuantumul total al pensiilor de serviciu, să fie stabilită o soluție identică celei reglementate în cazul tuturor celorlalți beneficiari ai acestei categorii de pensii, soluție care ar conduce la acordarea unei pensii nete mai mici decât ultimul venit net din timpul activității. ‘Abordarea autorității judecătorești a fost și rămâne rațională, astfel încât nu s-a pus problema solicitării unei reglementări care să conducă la o pensie mai mare decât venitul, situație pe care de altfel chiar Consiliul Superior al Magistraturii a criticat-o în mai multe rânduri și care a fost corectată deja prin adoptarea Legii nr. 282/2023’, explică CSM.
Un alt aspect discutat a vizat propunerea Înaltei Curți de Casație și Justiție referitoare la asumarea de către instituțiile fundamentale ale statului a unui acord pentru Justiție.
‘Toți reprezentanții sistemului judiciar au exprimat susținerea deplină a acestui demers de natură să asigure premisele pentru respectarea justiției în statul de drept și încetarea atacurilor politice asupra acesteia, pentru comunicarea publică responsabilă în relația cu autoritatea judecătorească și cooperarea instituțională loială, pentru adoptarea unor măsuri de stabilitate pentru magistrații aflați în activitate, dar și pentru responsabilitate și colaborare în vederea îndeplinirii angajamentelor din PNRR. Acordul propus răspunde în detaliu nevoilor actuale ale justiției și nu poate avea decât efecte benefice pentru buna funcționare a puterii judecătorești’, transmite CSM. În ceea ce privește condiționalitatea din PNRR referitoare la pensiile de serviciu, reprezentanții sistemului judiciar au reiterat că îndeplinirea jalonului 215 nu depinde de modificarea regimului actual privind condițiile de pensionare a magistraților. ‘În acest sens, modificările substanțiale operate sub acest aspect prin Legea nr. 282/2023 au fost deja evaluate pozitiv de Comisia Europeană care, prin evaluarea preliminară din data de 15 octombrie 2024, a considerat că acest jalon este îndeplinit. Așa cum rezultă din scrisoarea Comisiei Europene din data de 25 martie 2025, redeschiderea evaluării pe acest jalon nu a fost determinată de aspecte privind condițiile de pensionare a magistraților, ci de invalidarea de către Curtea Constituțională a soluției fiscale referitoare la impozitarea progresivă a tuturor pensiilor’, mai spune CSM.
În legătură cu acel acord pentru Justiție, CSM neagă că acesta prevedea alocarea de resurse financiare suplimentare.
‘În altă ordine de idei, contrar unor luări de poziție exprimate în spațiul public, măsurile de stabilitate pentru magistrații aflați în activitate, propuse prin Acordul pentru Justiție și Stabilitate Instituțională, nu presupun alocarea unor resurse suplimentare, ci se referă la o redistribuire a resurselor financiare deja alocate în cadrul schemelor de personal aprobate și bugetate. Asemenea măsuri, susținute și anterior de Consiliu, ar fi de natură să asigure o soluție pentru eforturile deosebite pe care magistrații le depun în activitate, în condițiile unui volum imens de muncă, al schemelor de personal incomplete și al imposibilității bine cunoscute de compensare a muncii suplimentare prin acordarea de timp liber corespunzător. Consiliul înțelege pe deplin nevoia societății de echilibru și, în același timp, rămâne pe deplin fidel misiunii sale constituționale în a apăra garanțiile de independență ale justiției’, se încheie comunicatul CSM.Miercuri, cu câteva ore înainte de întâlnirea de la Cotroceni, Înalta Curte de Casație și Justiție, condusă de Lia Savonea, propunea un acord în șase puncte ca o măsură de depășire a crizei din Justiție generate de reforma pensiilor magistraților, precum și plata unor ‘cote compensatorii’ din banii necheltuiți prin neocuparea posturilor vacante.’Magistrații care rămân în activitate susțin stabilitatea sistemului și duc un volum disproporționat de muncă. Recunoașterea și recompensarea echitabilă a efortului lor reprezintă o datorie instituțională, nu un privilegiu. Prin urmare, este necesar: recunoașterea oficială și publică a faptului că, în prezent, magistrații aflați în activitate preiau un volum de muncă disproporționat, determinat de numărul ridicat de posturi vacante și neocupate la nivelul instanțelor și parchetelor, precum și a faptului că această realitate afectează ritmul și calitatea actului de justiție și conduce la o uzură profesională semnificativă; acordarea unei cote compensatorii din economiile salariale generate de neocuparea posturilor vacante, direcționate transparent către magistrații care asigură efectiv funcționarea instanțelor și parchetelor’, se arăta în propunerea Instanței supreme.
Marți, vicepreședintele CSM, Claudiu Sandu, declara că pensiile magistraților ar trebui să reprezinte în jur de 65% din ultimul salariu brut încasat, așa cum au militarii și alte categorii speciale, iar perioada de tranziție să fie între 15 și 20 de ani
‘Noi am dori ca pensiile magistraților să respecte standardul european de a fi apropiate de ultimul salariu în plată. Ce înseamnă acest ‘apropiat’, într-adevăr este o chestiune pe care trebuie să o discutăm (…) Acest 70% din net (propus de Guvernul Bolojan în proiectul picat la CCR – n.r.) se impozitează cu 10% – impozit pe venit, 10% – CASS și ajunge undeva la 50%, care este pe contributivitate. Dacă Guvernul dorește să plătească magistraților pensii pe contributivitate, nu este nicio problemă, cu condiția să plătească la toți magistrații pensii pe contributivitate și la toate celelalte categorii speciale (…) Eu cred că un 65% din brut ar fi un procent rezonabil. Nu sunt economist. Acum este 55% din brut, eu am zis că 65% din brut, așa cum au militarii și alte categorii sociale, ajungem la un procent rezonabil’, declara vicepreședintele CSM, într-o intervenție la Digi24.
