A fost sfintitã Biserica din Tutova, care a primit ca ocrotitor pe Sf. Paisie de la Neamt (FOTO)

SLUJBÃ DE SFINTIRE… Preasfintitul Pãrinte Ignatie, Episcopul Husilor, a oficiat slujba de sfintire a bisericii cu hramurile „Adormirea Maicii Domnului” si „Soborul Sfântului Ioan Botezãtorul” din Parohia Tutova, Protopopiatul Bârlad. Cu acest prilej, sfântul locas a primit ca ocrotitor si pe Sfântul Paisie de la Neamt. Din soborul slujitorilor au fãcut parte si pãrintele protopop Vasile Lãiu si pãrintele Liviu Barbu, de la Parohia „Dobroteasa”, din Bucuresti. Dupã slujba de sfintire a bisericii si a clopotnitei, a urmat Sfânta Liturghie, oficiatã în apropierea lãcasului de cult. Rãspunsurile liturgice au fost date de membrii corului „Aletheia” din Iasi. La finalul Sfintei Liturghii, Pãrintele Episcop Ignatie a oferit „Diplome de ctitor” celor care s-au implicat în edificarea lãcasului de cult, iar pe pãrintele paroh Ioan Popa l-a hirotesit întru iconom.

În cuvântul adresat celor prezenti, Pãrintele Episcop Ignatie a vorbit despre tipologia celor care uitã, în relatia cu semenii lor, pe care îi desconsiderã, binele de care au beneficiat:

«Nu se cãdea, oare, ca si tu sã ai milã de cel împreunã slugã cu tine, precum si eu am avut milã de tine? (Matei 18, 33). Parabola pe care a rostit-o Domnul Hristos în fata contemporanilor Sãi, poartã denumirea de „Pilda datornicului nemilostiv”, a celui care nu a reusit sã dãruiascã iertare, asa cum si el, la rându-i, a primit-o, atunci când a avut nevoie de aceasta. Ni se spune cã o slugã datora stãpânului sãu, un împãrat, zece mii de talanti – o sumã imensã pentru vremea respectivã. Nu stim exact din ce erau confectionate aceste monezi. Aceastã slugã s-a dus la împãrat sã cearã milã, îngãduintã, ca sã-i fie iertatã datoria – lucru care s-a si întâmplat. În generozitatea sa, împãratul i-a iertat aceastã datorie imensã.

Cu inima plinã de bucurie – asa cum am fi trãit toti o asemenea stare, când cineva ne-ar ierta ceva care îi datorãm -, aceastã slugã a plecat înspre casa sa. În câteva secunde, este abordat si el, la rându-i, de o persoanã care îi datora o sumã nesemnificativã – o sutã dinari.

Pentru vremea respectivã, dinarul era echivalentul unei zile de muncã, deci, aceastã persoanã îi datora, într-un fel, o sutã de zile de muncã, dacã n-ar fi putut sã restituie suma. Comportamentul acestui personaj s-a dovedit a fi unul de mojic. Acest termen descrie cel mai bine aceastã tipologie de oameni, care beneficiazã de bunãtate, de dragoste, de clementã, de respectarea libertãtii lor, însã ei, cu cei care sunt în subordinea lor, se comportã extrem de aspru, extrem de nedemn fatã de iertarea de care au beneficiat. El nu a vrut sã ierte, cu toate cã a beneficiat de iertare, ca si cum nu s-ar fi întâmplat nimic. Nu am putea spune cã suferea de amnezie, si ar fi uitat atât de repede, pentru cã iertarea care i s-a cerut s-a întâmplat la câteva secunde>>, a spus PS Ignatie.

La tot pasul gãsim oameni care practicã „misecuvenism-ul”

Înalt Prelatul Husului a continuat: << Din nefericire, gãsim, la fiecare pas, aceastã tipologie de oameni – care uitã binele, bunãvointa, decenta, respectul cu care ei sunt tratati. Este tipologia celor care vor, cu orice pret, sã aibã o victimã sub ochii lor, pe care sã o preseze, sã o oboseascã psihic, sã o calomnieze si sã-i distrugã viata. Nu mai conteazã dacã ei, la rându-i, beneficiazã, din partea celor care le sunt superiori, de o atitudine binevoitoare, de multã întelegere si compasiune. Uitã si se comportã într-o manierã extrem de nedemnã fatã de ei. Ierarhul Husilor a descris profilul celor care, desi primesc multã iertare, nu au acelasi comportament fatã de semenii lor: Aceastã tipologie de oameni, care practicã acest lichelism si aceastã mojicie, sunt necrutãtori, extrem de duri cu cei care sunt în subordinea lor. La rându-le, sunt foarte lingusitori. De aceea, când vedeti pe cineva lingusitor, cãruia „îi curge mierea din gurã”, sã nu-l credeti, pentru cã o face doar pentru interesul propriu – sã cîstige, sã obtinã ceva de la superiorul lui. Cu cât este mai lingusitor, cu atât îi va agresa, îi va presa, îi va teroriza si se va comporta ca un dictator cu cei care sunt în subordinea lui. Datornicul nemilostiv, când s-a dus sã cearã clementã, era, de fapt, un mare lingusitor – îl interesa doar sã-i fie iertatã datoria lui. Nu întelegem altfel comportamentul lui de dupã doar câteva clipite. A obtinut ceea ce a vrut el, si, când a revenit întru ale sale, si-a pus în activare toatã rãutatea sufletului sãu fatã de cel care îi datora acea sumã. Un asemenea comportament este si din cauza faptului cã noi credem cã totul ni se cuvine, cã avem, exclusiv, numai drepturi, si ceilalti au, în mod obligatoriu, numai obligatii fatã de noi. (Am inventat un cuvânt pentru aceasta – „misecuvenism”)”, a încheiat PS Ignatie omilia sa, plinã de adevãr atât biblic, cât si pãmântesc.