UPDATE… Noua Lege a Dialogului Social, inițiată de deputatul PSD Adrian Solomon și colegul său Gabriel Petrea se dorește a fi singura lege reală a tot ceea ce presupune relația dintre angajator și angajat. “De mulți ani era nevoie de o lege nouă, o lege adoptată după negoicieri cu sindicatele și patronatele și nu una asumată, așa cum s-a întâmplat sub Guvernul Boc. Dispăruseră deja orice dialog social real între patronate și sindicate și peste 1,8 milioane de salariați nu erau acoperiți de sindicate. A fost nevoie de mai bine de 20 de ședințe, cu o durată de 6-7 ore fiecare, pentru ca această lege să ajungă în forma finală și să fie votată, fără riscul de a fi contestată la Curtea Constituțională și să fie promulgată de președintele României”, spune Adrian Solomon. Astfel, noua lege își propune să îmbunătățească cadrul de reglementare privind desfășurarea dialogului social în România, atât bipartit, cât și tripartit, propunând o nouă Lege a dialogului social, concomitent cu abrogarea legii existente. Totodată, lărgirea conținutului contractelor colective de muncă prin includerea, printre altele, a măsurilor privind armonizarea vieții de familie cu obiectivele profesionale, ca aspect care ține de asigurarea calității muncii, reprezintă un progres față de reglementarea anterioară. Demarate încă din anul 2019, dezbaterile asupra inițiativei legislative au avut loc pe parcursul a peste 20 de ședințe, soldate, în data de 12 octombrie 2020, cu un prim raport de adoptare cu amendamente. Ca urmare a deciziei Comitetului liderilor grupurilor parlamentare din data de 16 noiembrie 2022, propunerea legislativă a fost retrimisă Comisiei pentru muncă și protecție socială în vederea examinării și depunerii unui nou raport. În cadrul dezbaterilor, Comisia pentru muncă și protecție socială în colaborare cu Ministerul Muncii si Solidarității Sociale și reprezentanții organizațiilor sindicale și patronale, a preluat în prevederile propunerii legislative recomandările primite din partea Organizației Internaționale a Muncii, România și-a asumat, prin PNRR, în cadrul Componentei 14 – Buna Guvernanță – Investiția 4 – Creșterea capacității organizațiilor societății civile, de a promova cetățenia activă, de a se angaja profesional în planificarea și implementarea politicilor publice privind drepturile sociale abordate de PNRR. În vederea îndeplinirii cerințelor Jalonului 499 din cadrul PNRR privind Legea Dialogului Social, care prevede un dialog social și o negociere colectivă semnificativă și oportună, au avut loc noi discuții cu partenerii sociali reprezentantivi la nivel național.
A intrat în vigoare noua Lege a Dialogului Social. Contractul colectiv de muncã este obligatoriu la peste zece salariati
MODIFICÃRI…La sfârsitul anului trecut, guvernantii au anuntat intrarea în vigoare a noii Legi a Dialogului Social, lege ce abrogã vechile prevederi legale în domeniu. Astfel, confom noilor prevederi legale, angajatorii cu mai mult de 10 angajati sunt obligati sã încheie contract colectiv de muncã. Mai mult, conditiile de înfiintare a unui sindicat au fost relaxate, astfel cã un sindicat poate fi înfiintat de cel putin 10 salariati din aceeasi unitate sau cel putin 20 salariati din unitãti diferite, dar din cadrul aceluiasi sector de activitate.
Inspectorii de muncã vasluieni anuntã angajatorii modificãrile apãrute, la sfârsitul acestui an, privind Legea Dialogului Social. Astfel, noua lege abrogã prevederile legale vechi si aduce modificãri importante. Astfel, la nivelul angajatorilor care au mai mult de 10 salariati, este obligatorie încheierea unui contract colectiv de muncã între angajator si reprezentantii salariatilor sau sindicatul reprezentativ, dupã caz, prin care se stabilesc clauze privind conditiile de muncã, salarizarea, precum si alte drepturi si obligatii ce decurg din raporturile de muncã. Initiativa negocierii colective apartine oricãruia dintre partenerii sociali. Durata negocierii colective nu poate depãsi 45 de zile decât prin acordul pãrtilor. Reprezentantii angajatorilor sau a lucrãtorilor sunt alesi cu votul a cel putin jumãtate plus unu din numãrul total al angajatilor sau lucrãtorilor din unitatea respectivã. Aceeasi lege reglementeazã situatia în care, dacã nu se realizeazã un acord între angajator si salariati, numãrul de reprezentanti alesi ai salariatilor nu poate fi mai mare de 2 reprezentanti la angajatorii care au sub 100 de angajati, ori 3 reprezentanti la angajatorii care au între 101 si 500 de angajati. O schimbare importantã este generatã de reglementarea mai mult sau mai putin expresã a conflictului de interese în materie, fiind reglementat expres cã „persoanele care ocupã functii de conducere care asigurã reprezentarea administratiei în raporturile cu angajatorii sau care participã la decizia conducerii, nu pot fi alesi ca reprezentanti ai angajatilor sau lucrãtorilor. Se remarcã si faptul cã noua Lege a Dialogului Social reduce procentajul necesar pentru ca un sindicat sã devinã reprezentativ, stabilind cã un sindicat poate fi reprezentativ dacã cuprinde cel putin 35% dintre angajatii aflati într-un raport juridic de muncã cu societatea respectivã, generând astfel o posibilitate cel putin teoreticã interesantã, respectiv aceea de a avea în aceeasi unitate douã sindicate care reprezintã cel putin 35% dintre salariati. Mai mult, conditiile de înfiintare ale unui sindicat au fost relaxate, astfel cã un sindicat poate fi înfiintat de cel putin 10 salariati din aceeasi unitate sau cel putin 20 salariati din unitãti diferite, dar din cadrul aceluiasi sector de activitate, iar posibilitatea de apartenentã la un sindicat a fost extinsã inclusiv, de exemplu, cãtre someri sau lucrãtori independenti. De asemenea, a fost mãrit si cuantumul sanctiunilor, atât contraventionale cât si penale.
