CALAMITÃTI…Cu mai mult de jumãtate din terenurile arabile cultivate, calamitate de seceta din aceastã varã, dar si cu productii mici si foarte mici, fermierii vasluieni sunt în pargul dezastrului. Singura gurã de oxigen asteptatã este cea de la Guvernul României, dar si de aici sperantele sunt, pe zi ce trece, din ce în ce mai mici. Si asta pentru cã, asa cum sustin cei care fac afaceri în agriculturã, problema calamitãtilor nu trebuie pusã pe umerii guvernantilor, mai ales în aceastã perioadã în care economia nu aduce bani la buget. „În agriculturã e ca în orice altã afacere. Dacã ai un magazin si, din diferite motive, afacerea nu merge, asta nu înseamnã cã trebuie sã intervinã guvernul. Fermierii au primit bani, prin subventiile APIA, dar si bani pentru culturile de toamnã calamitate. Rãmâne de vãzut dacã vor mai fi bani si pentru acoperirea pierderilor din culturile de primãvarã”, spune un astfel de fermier. De cealaltã parte, fermierii vasluieni care au beneficiat de irigatii pot spune cã au reusit sã obtinã productii care sã le acopere mãcar cheltuielile.
Seceta prelungitã, dar si ploile abundente din primele luni de varã au transformat agricultura judetului Vaslui într-un dezastru, cu mai mult de jumãtate din terenurile cultivate, calamitate. Drept urmare, mare parte din fermierii vasluieni sunt acum la mila guvernantilor si la sprijinul financiar oferit. Dupã ce au fost despãgubiti pentru culturile de toamnã calamitate, acum, fermierii asteaptã si banii pentru culturile de primãvarã. Cu toate acestea, unii dintre ei sunt sceptici si considerã cã statul s-a implicat si asa destul, tinând cont si de situatia pandemiei care a lovit întreaga lume. „Guvernul a oferit bani pentru culturile de toamnã calamitate cu toate cã acest lucru nu este tocmai corect. Agricultura este o afacere ca toate celelalte, în care poti avea succes sau nu. De aceea, cred cã statul s-a implicat destul de mult în toatã aceastã afacere, în conditiile în care fiecare fermier a primit si alte fonduri, prin APIA, în afarã de aceste despãgubiri. Tinând cont de faptul cã economia mai mult nu merge, plus cheltuielile statului pentru a tine în frâu pandemia de coronavirus, banii pentru culturile de primãvarã calamitate pot veni sau nu, în functie de fondurile existente la bugetul de stat”, spun unii dintre fermierii vasluieni. De cealaltã parte, reprezentantii Directiei pentru Agriculturã Vaslui spun cã, din punctul lor de vedere, activitaea de evaluare a pagubelor s-a încheiat încã din luna septembrie. „Am transmis datele din teren cãtre Ministerul Agriculturii si rãmâne ca la acel nivel sã se ia o decizie privind acordarea de despãgubiri. La nivel judetean, au fost calamitate 89.307 de hectare teren cu culturi de primãvarã si alte peste 63.000 de hectare, culturi de toamnã, ceea ce reprezintã mai mult de jumãtate din terenul agricol de la nivelul judetului Vaslui. În schimb, cei care au înregistrat un spor de productie sunt fermierii care au utilizat, anul acesta, irigatiile”, spune Gigel Crudu, directorul DAJ Vaslui.
Scumpirea pâinii, sub semnul întrebãrii
De asemenea, productiile slabe la grâu au pus deja în discutie eventualele scumpiri ale pâinii si produselor de panificatie. Cu toate acestea, scumpirea stã sub semnul întrebãrii mai ales cã, la nivel national, productia de grâu poate acoperi necesarul pânã la urmãtoarea recoltare. În schimb, unii fermieri au profitat de situatia actualã si au încercat sã-si acopere din cheltuieli, mãrind pretul grâului. Astfel, dacã, în perioada recoltãrii, grâul se vindea cu 60 sau 65 de bani/kilogram, acum acesta a ajuns la 85 de bani. „au fost înregistrate majorãri de preturi la grâu, dar scumpirea pâinii poate fi influentatã si de alti factori. Teoretic, productia de grâu acoperã necesarul, dar acest lucru se poate întâmpla în conditiile în care grâul nu ajunge la export”, este de pãrere Gigel Crudu.
