22.2 C
Vaslui
14-aug.-2022

Alexandra si Daria, perlele comunei Rebricea, au luat peste 9,50 la Evaluarea Nationalã, fãrã meditatii si fãrã conditii de top

- Advertisement -

CLASAMENT … Elevii din mediul rural au fãcut anul acesta o figurã frumoasã la Evaluarea Nationalã. Primii zece elevi au obtinut medii între 9,90 si 9,50, acestia putând alege orice specialitate sau liceu doresc din judetul Vaslui. Ziarul Vremea Nouã a prezentat în editia trecutã pe primii dintre acești elevi, începând cu performanta Biancãi Delia Negarã de la Scoala Gimnazialã din Deleni, care cu 10 la Limba si Literatura Românã si 9,80 la Matematicã deschide topul ad-hoc al elevilor din mediu rural. Pe locul II în acest top este Miruna Maria Scutelnicu, care învatã la Scoala Gimnazialã din Gârceni. Aceasta a obtinut media generalã 9,67. Pe locul III a venit eleva scolii din Ivesti, Daria Larisa Iordan, care a obtinut media 9,65. De mentionat cã, la Ivesti, mai este o elevã în top 10. Este vorba de Mãdãlina Maria Popescu, care cu media 9,60 s-a clasat a cincea. Locul IV îi revine Scolii Gimnaziale din Banca, cu media 9,62. O altã comunã care a obtinut precum Ivestiul rezultate exceptionale la Evaluarea Nationalã este comuna Rebricea, cu douã eleve premiante. Este vorba despre Daria Stefania Hautã din satul Crãciunesti, care a obtinut media generalã 9,60 si Alexandra Balan din Draxeni, care a luat nota 10 la Limba si Literaturã Românã, iar cu media generalã 9,52, aceasta ocupã locul IX în topul elevilor din mediu rural. Fiindcã vorbim de clasamente, trebuie adãugat cã pe locurile VII si VIII se aflã scolile din Berezeni si Protopopesti (comuna Tãcuta), iar ultimul loc din top 10 apartine scolii din Vinetesti (comuna Oltenesti).

Când toti ochii sunt atintiti spre scolile de elitã ale judetului Vaslui, Vremea Nouã vã propune o incursiune printre vârfurile pe care le produc scolile din mediul rural, acolo unde performanta presupune atât sacrificiu din partea dascãlilor, dar si o implicare exemplarã din partea elevilor si a pãrintilor. Practic, vorbim de o simbiozã între elev, dascãl si pãrinti, care desface barierele între elevii din mediu rural si cei din orase. Prãpastia a fost accentuatã si prin unele decizii prostesti ale Ministerului, cum ar fi aprobarea în calendarul olimpiadelor scolare, aparitia olimpiadelor sãtesti, de parcã, undeva într-o statisticã ministerialã, cineva cu un creion rosu a delimitat elevul de la sat, de cel din oras. Astãzi, vã prezentãm douã astfel de exemple care vin sã rãstoarne aceste teorii prostesti. Cele douã diamante ale comunei Rebricea, Alexandra si Daria, fãrã sã facã pregãtire în particular, au reusit douã rezultate de exceptie. Alexandra a luat 10 la Limba si Literatura Românã, fiind printre cei cu note maxime ale judetului. La fel si Daria! Venitã dintr-o familie modestã, cu tatãl care lucreazã în constructii si mama la o fabricã de confectii, eleva din satul Crãciunesti, care în fiecare zi trece dealul, parcurgând 6 kilometri ca sã ajungã la scoalã, a luat note exceptionale: 9,65 la Limba si Literatura Românã si 9,55 la Matematicã. Întrebatã de meditatii în particular, aceasta a spus cã nu stie ce înseamnã acest lucru, iar când am întrebat-o unde lucreazã pãrintii, i s-au umezit ochii de lacrimi.

Alexandra Balan, alaturi de fratele ei

De la Draxeni, prinde aripi un arhitect de care România va auzi cu sigurantã

Alexandra Balan este o minune de fatã din Draxeni. Sfioasã, dar încrezãtoare, aceasta a întâmpinat cu calm reporterii de la Vremea Nouã. Tatãl ei este dascãlul bisericii din sat si nu e de colo. Fiindcã stim cu totii cã notorietatea pãrintelui Vasile Maxim depãseste cu mult granitele comunei. Acesta este considerat duhovnicul tinerilor, iar la liturghiile acestuia participã mii de tineri. Asa cã nu este usor sã fii dascãl la Draxeni. Casa Alexandrei nu este nici mare, dar nici micã, însã impresionantã este grãdinita cu flori. Este pasiunea Alexandrei sã se ocupe de acestea, împreunã cu fratele ei. „Mama si tata nu mã pun sã particip la treburile gospodãresti. Fac eu atunci când vreau sã mã relaxez. Îmi place foarte mult sã îngrijesc florile din grãdinita din fata casei, cu gãinile mai rar”, îsi începe povestea Alexandra, o fetitã pasionatã de picturã. Desenele ei, unele doar în creion, au ceva aparte. Aratã cã în spatele acestei fetite sensibile pasionatã si de lecturã se ascunde un filon de mic matematician: „Arhitectura e una dintre pasiunile mele si vreau sã merg pe calea asta. Vreau sã merg la profilul mate-info si încã oscilez la care liceu mã voi înscrie, fie la LMK, fie la Liceul Racovitã. La Matematicã am cam zbârcit-o. Sper ca doamna profesoarã, Mihaela Matei, sã nu se supere, fiindcã stiu cã avea asteptãri mai mari. Am gresit la subiectul de geometrie si am luat nota 9,05. Dupã examen mi-am dat seama unde m-am poticnit, probabil emotiile au fost de vinã. Am fost si la olimpiada ruralã de matematicã, dar am iesit a doua si nu am prins Nationala”. La Limba Românã însã a excelat. A luat nota 10, iar Alexandra tine sã-i multumeascã profesoarei sale, Ramona Stoleru. „La Limba Românã, la subiectul privind textul narativ despre cea mai frumoasã întâmplare din vacantã, am scris ce s-a întâmplat în excursia de la mare si despre faptul cã acolo am mers la circ. Cel care prezenta spectacolul mi-a dat sã tin un sarpe în mânã. Acela a fost punctul culminant, pe care trebuia neapãrat sã-l bifãm pentru a primi punctajul. Doamna profesoarã ne-a spus despre acest lucru înainte de examen, de aceea nu am avut nicio emotie la acest subiect, eram convinsã cã l-am tratat asa cum trebuie. Cred cã anul acesta, la Limba si Literatura Românã, gramatica a creat cele mai multe probleme”, a mai spus eleva din Draxeni. Aceasta se considerã o rãsfãtatã, fiindcã pãrintii nu o pun la muncã. Atât ea cât si frãtiorul ei de 8 ani, în timpul liber, picteazã si citesc: „Pãrintii au fost foarte întelegãtori cu mine si chiar dacã trãim la curte si aproape tot timpul se mai gãseste câte ceva de fãcut pe lângã casã, ei mereu au avut grijã sã fiu concentratã doar la scoalã, sã nu neglijez cartea. În timpul liber, pictez cu fratele meu si îmi place sã citesc cãrti de fantezie”, a spus aceasta la final.

Daria, eleva din satul ascuns al comunei Rebricea, viseazã sã ajungã doctor stomatolog

SINCERÃ…Satul Crãciunesti este ascuns printe dealuri. Denumirea sa nu vine de la vreo legendã a lui Mos Crãciun si nici nu este locul unde spiridusii fac jucãrii pentru copii. Denumirea vine de la boierul care în trecut stãpânea pãmânturile din jurul satului. Daria Stefania Hautã locuieste în cartierul nou al satului. În fata casei sale, Primãria a amenajat un parc de joacã, însã buruienile au crescut mari si niciun copil nu se joacã acolo. Reporterii Vremea Nouã au gãsit-o de Daria singurã acasã. Pãrintii ei lucreazã în Iasi. Tatãl lucreazã în constructii, iar mama la o fabricã de confectii. Nu a avut bani de pregãtire, iar acolo unde nu a înteles materia s-a uitat pe Google sau la cursuri on-line. În fiecare dimineatã, ia microbuzul ca sã meargã la scoalã. Aceasta este în Rebricea la vreo 6 kilometri. Pe drumul de piatrã care leagã Crãciunestiul de Rebricea nu este pic de asfalt, însã la un moment dat, se bifurcã un drum de asfalt, care duce nicãieri. Te întrebi care-i rostul acestuia, dar cum trãim în România, nimic nu ne mai mirã. La Evaluarea Nationalã, Daria a luat note foarte mari. La Românã 9,65, iar la matematicã – cu zece sutimi mai putin. Nu va merge la un liceu din Vaslui, va alege calea Iasului, acolo unde a învãtat si sora ei. Vrea sã ajungã stomatolog, desi i-ar plãcea sã urmeze un profil de filologie. Stie însã cã, pentru a fi stomatrolog, trebuie sã meargã la Stiintele Naturii. Modestã, aceasta nu viseazã sã ajungã la un liceu de renume din Iasi, îsi doreste sã învete la Liceul „Dimitrie Cantemir”, cel pe care l-a urmat si sora sa: „Vreau sã mã înscriu la Liceul „Dimitrie Cantemir”, la Iasi, pentru cã în Iasi a învãtat si sora mea. Ea a terminat Facultatea de Asistentã Socialã, eu oscilez între Știinte Sociale si Filologie, chiar dacã eu as vrea sã mã fac medic dentist si sunt constientã cã aceste douã specializãri nu mã ajutã prea mult în acest sens. Încã nu sunt hotãrâtã. O sã mã mai gândesc”. Când vine vorba despre pãrinti, despre sacrificiile acestora, Dariei îi dau lacrimile. Ne-a povestit cã este pasionatã de bucãtãrie si împreunã cu mama ei face tot felul de prãjituri. Aceasta mai transmite elevilor din mediul rural cã nu trebuie sã se lase si chiar dacã familiile lor nu au bani de pregbãtire, poți depãsi momentul uitându-te pe net. „În timpul liber îmi place foarte mult sã gãtesc, mã pasioneazã foarte mult deserturile. Ultima datã am gãtit briose cu glazurã, dar am ajutat-o pe mama si la cozonaci si alte prãjituri. Cât priveste mesajul meu pe care îl transmit colegilor de generatie, în special celor din mediul rural, este cã se poate orice, atât timp cât te pregãtesti foarte bine. Conteazã foarte mult ce întelegi la ore, conteazã foarte mult felul cum profesorii predau. În ceea ce mã priveste, au fost si momente când nu am înteles unele lucruri, însã am cãutat pe internet, m-am uitat si la alti profesori si am combinat informatiile în asa fel încât nu am trecut mai departe pânã nu le-am înteles pe deplin. Ca sã înveti bine trebuie doar sã vrei. Având familia care te sprijinã si profesori care sã te îndrume, nu ai cum sã nu reusesti”.

Daria le explicã elevilor care nu au bani de pregãtire cum sã se antreneze pentru Evaluare

SFAT…Pe final, Daria ne-a vorbit si despre subiectele de la examen, dar si cum a reusit o notã asa de mare fãrã pregãtire: „Am învãtat tot ce era de învãtat, înainte de examen am repetat si cam atât. Nu am fãcut pregãtire suplimentarã, doar ce am lucrat cu profesorii la clasã. La matematicã am fãcut testele de antrenament din anii trecuti, am învãtat formulele si teoremele, iar acest lucru m-a ajutat sã obtin o notã foarte bunã. Doar geometria în spatiu mi-a pus ceva probleme. Nu am reusit sã calculez acea distantã fatã de un plan. Cu toate acestea, vã mãrturisesc cã sunt mai apropiatã de Limba Românã, materie pe care o înteleg mult mai bine. La subiectul cu textul narativ, am povestit despre o excursie la munte, cu clasa. În drum spre cascadã ne-a prins o furtunã pe drum. Ne-am adãpostit pânã a trecut ploaia, iar dupã ceva timp, nu doar cã am reusit sã vedem cascada, dar în momentul acela a iesit si curcubeul. În încheiere, am spus cã acest drum spre cascadã a fost precum viata, când dupã cele rele, apar si lucrurile pozitive”.

- Advertisement -
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
Ultimele Știri
Ultimele Știri

5 COMENTARII

  1. Aprecieri și jurnalistului Lucian Timofticiuc care a prezentat succesul acestor copii pe cât de simpli, pe atât de silitori!

  2. Felicitari fetelor!!! Sa invatati si cand veti fi majore sa va continuati studiile in afara tarii, ca acolo vi se va respecta munca si efortul depus.

  3. ar fi trebuit să evidențiați absența computerului, a internetului și mai ales a Facebook-ului, Twitter-ului etc., din preocupările acestor copii. De fapt, aceasta este cheia succesului lor.

    • Internetul și computerul ajuta ENORM facilitând accesul la informație. Lucrurile nu se mai fac ca alta dată. Doar că dificultatea constă în a utiliza corect aceste instrumente.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.