Campania electorală din anul curent a fost cea mai scumpă din ultimii cinci ani. Partidele aspirante la forul legislativ au pus în joc zeci de milioane de lei. În cursa pentru cele 101 fotolii din Parlament s-au avântat şomeri şi tineri fără o leţcaie, pensionari şi milionari. Şi-au cumpărat sau nu unii candidaţi locurile în Parlament, nu ştim. Cert însă este că cei care au făcut donaţii mari au fost plasaţi pe locuri de frunte în lista electorală, fapt ce le-a asigurat mandatul de deputat. Unii dintre aspiranţii la fotoliul de deputat au fost într-atât de generoşi, încât au donat partidului tot venitul familiei agonisit într-un an sau în doi, alţii au făcut donaţi mai mari decât bugetul familiei pe doi ani. Reporterii Centrului de Investigaţii Jurnalistice au radiografiat rapoartele financiare ale celor 5 formaţiuni politice care au intrat în Parlament şi declaraţiile pe avere ale proaspeţilor deputaţi pentru a vedea cât au costat mandatele de deputat pe care le-au obţinut în scrutinul din 30 noiembrie.
Fotoliul de deputat – între 170 mii şi aproape 2 milioane de lei
Dacă e să luăm în calcul sursele financiare puse în joc de formaţiunile care au intrat în Legislativ şi numărul de deputaţi rezultat, apoi în scrutinul electoral din 30 noiembrie curent costul unui fotoliu de deputat a variat între 166 mii lei şi 1,8 milioane lei, de 5 ori mai mult decât în scrutinul precedent, din noiembrie 2010.
Cele mai mari cheltuieli pentru un loc de deputat îi revin, ca şi în scrutinul precedent, Partidului Democrat, care a cheltuit în campania electorală, potrivit rapoartelor oficiale, peste 35 milioane de lei, de 3 ori mai mult decât în scrutinul din 2010, când a cheltuit 11,7 mln. de lei. Anul acesta democraţii au intrat în Parlament cu 19 deputaţi. Prin urmare, fotoliul unui deputat i-a costat tocmai 1,8 milioane lei – de 2,3 ori mai mult decât la scrutinul precedent, când unuia din cei 15 deputaţi îi revenea 780 mii lei cheltuţi în campania electorală.
Şi pe liberal-democraţi un loc de deputat în Parlamentul R.Moldova i-a costat scump – 1,6 milioane de lei, de cinci ori mai mult decât la scrutinul precedent. PLDM a declarat cheltuieli de circa 37 mln de lei în campania din noiembrie şi a obţinut 23 de mandate. Formaţiunea a cheltuit în actualul scrutin electoral de 3,7 ori mai mult decât la alegerile precedente (10 mln. lei), când a intrat în Parlament cu 32 de deputaţi, costul unui fotoliu de deputat în 2010 fiind de 310 mii lei.
Partidul Socialiştilor, care intră pentru prima dată în forul legislativ a cheltuit în campania electorală peste 13,2 milioane de lei şi a obţinut 25 de mandate. Prin urmare, costul unui mandat de deputat pentru socialişti este de jumătate de milion de lei.
Liberalii, care au intrat în noul Legislativ cu 13 deputaţi, au cheltuit în campania electorală cel mai puţin în comparaţie cu celelalte formaţiuni politice – circa 3 milioane de lei, cu 800 mii lei mai puţin decât la scrutinul din noiembrie 2010. Atunci formaţiunea liberală a cheltuit 3,8 mln. de lei şi a obţinut 12 mandate de deputat. În acest an fotoliul unui liberal a costat în jur de 230 mii lei, cu 90 mii mai puţin decât la parlamentarele din 2010, când unui mandat de deputat i-a revenit suma de 320 mii de lei.
Cel mai puţin pentru un fotoliu de deputat îi revine, ca şi în scrutinul anterior, Partidului Comuniştilor. Această formaţiune a cheltuit, conform rapoartelor depuse la CEC, aproape 3,5 mln. de lei şi a obţinut 21 de mandate. Prin urmare, un fotoliu de deputat i-a costat pe comunişti 166,5 mii lei. La alegerile din 2010, PRCM a cheltuit 4,3 mln. lei şi a obţinut 42 de mandate, un loc în Parlament costând 100 mii lei.
Socialiştii – sărăci în declaraţii şi darnici la donaţii
Cel mai generos donator al Partidului Socialiştilor, formaţiunea care a obţinut scorul cel mai mare la parlamentarele din acest an şi 25 de mandate de deputat, este fratele liderului formaţiunii Alexandru Dodon, care a vărsat în bugetul partidului aproape jumătate de milion de lei, mai exact: 442,8 mii lei. În schimb, şeful socialiştilor Igor Dodon a cotizat pentru partidul său cu doar 89,3 mii lei.
Şefia partidului i-a prins bine lui Igor Dodon. Cât a deţinut funcţia de vicemnistru al Economiei în 2005 şi cea de ministru al Economiei în guvernul format de Zinaida Greceanâi în 2008, Igor Dodon locuia într-un apartament de 50,7 metri pătraţi. De când politicianul s-a desprins din rândurile Partidului Comuniştilor pentru a prelua conducerea Partidului Socialiştilor, averea sa a sporit considerabil. Asta în condiţiile în care Igor Dodon a avut doar salariu de deputat – de 7-9 mii dei, aproximativ 500 de euro lunar. Anul trecut, chiar înainte de a se lansa în campania electorală, Igor Dodon s-a mutat într-o vilă de lux din sectorul Buiucani al Capitalei. Experţii imobiliari susţin că o asemenea casă valorează pe piaţa imobiliară peste 5 mln. de lei, în timp ce socialistul declară că aceasta ar valora puţin peste 2 milioane de lei. Venitul pentru doi ani declarat de Igor Dodon din salariul de deputat este de 345, 6 mii lei. Deputatul a mai avut venituri de aproape un milion de lei – din „prima de asigurare, vânzarea unui automobil şi a unui apartament” (doc).
Donaţii generoase a făcut şi fostul deputat comunist Ion Cebanu, care astfel şi-a asigurat poziţia a patra în lista candidaţilor Partidului Socialiştilor şi fotoliul de deputat în noul legislativ. Deşi este sărac în declaraţii, nu are o locuinţă a sa, Ion Ceban a donat partidului 185,6 mii lei – sumă echivalentă cu venitul deputatului întrun an de zile. În declaraţia depusă la CEC, el a indicat un venit total pe doi ani de 363,3 mii de lei – 289,1 mii lei din salariul de deputat şi 74 mii lei – „din indemnizaţii” (doc).
Mama politicianului, Eugenia Ceban, a donat partidului din care face parte fiul său 171,6 mii lei. Aceasta a deţinut mai mulţi ani funcţia de director al Fundaţiei “Soluţia”, lansată de Igor Dodon şi Zinaida Greceanâi în 2011, după înfrângerea lui Igor Dodon la alegerile locale pentru funcţia de primar al Capitalei.
Trei deputaţi socialişti vin din „Soluţia”
Printre cei care vor ocupa o funcţie de deputat sunt trei reprezentanţi ai Fundaţiei “Soluţia”. Directoarea Alla Dolinţa, care deţine şi o afacere în domeniul imobiliar, a vărsta, împreună cu soţul său Igor Dolinţa, în visteria partidului peste jumătate de milion de lei (518,2 mii lei). Alla Dolinţa şi-a asigurat astfel poziţia a 8-a în lista candidaţilor din partea socialiştilor.
Ceilalţi doi membri ai fundaţiei care vor accede în Parlament sunt Vasile Bolea, numărul 14 şi Alexandr Nesterovschi, al 24-lea la număr în lista socialiştilor. Pentru a-şi asigura fotoliul de deputat, Bolea, care este şi şeful departamentului juridic al fundaţiei, a donat partidului 83 mii de lei, iar Nesterovschi, directorul filialei Bălţi al fundaţiei şi care, potrivit declaraţiei de venit, a acumulat în ultimii doi ani doar 36 mii de lei, a donat partidului aproape de trei ori mai mult – 82.450 lei (doc).
Şomerii cu donaţii de sute de mii pentru socialişti
Marina Radvan, în vârstă de 23 de ani, preşedinta aripei tinere a socialiştilor a obţinut un fotoliu de deputat în noul legislaţiv, fiind cu numărul 16 în lista electorală a partidului (doc). Ea a devenit cunoscută opiniei publice după ce a distribuit pe reţelele de socializare poze în care apărea în ipostaze indecente. Potrivit declaratiei de avere, socialista – actriţă de profesie, nu a avut niciun venit în ultimii doi ani. Ea deţine doar o treime dintr-un apartament din Chişinău. Cu toate acestea, şomera a donat partidului 160,7 mii lei (!).
Un alt membru al Partidului Socialiştilor – şomer şi el – a contribuit în visteria partidului cu suma de 253,6 mii lei. Este vorba despre Vladimir Odnostalco, de 30 de ani, psiholog de profesie, care a obţinut, astfel, un loc călduţ în noul legislativ pe lista socialiştilor. În declaraţia pe venit pentru anii 2012 şi 2013, depusă la CEC, acesta indică că nu a acumulat niciun venit şi are în proprietate doar un lot de teren în Stăuceni. În raportul financiar al formaţiunii se menţionează că Odnostalco este angajat la Editura “Art Grup Brevet”.
Juristul formaţiunii, Grigore Novac, care, potrivit declaraţiei depusă la CEC, este sărac, a făcut o donaţie de tocmai 85 mii de lei, de peste două ori mai mult decât a agonisit timp de doi ani. Or, în perioada anilor 2012-2013, acesta a avut un venit total de 35,5 mii lei sau 1481 lei lunar (!)(doc).
Şi Elena Hrenova, care a deţinut funcţia de consilier din partea Partidului Comuniştilor în Consiliul municipal Chişinău, a donat socialiştilor 153,7 mii lei – de 2 ori mai mult cât a obţinut în doi ani de zile. Venitul total al Elenei Hrenova în calitatea sa de consilier municipal timp de 2 ani a fost de 69.800 lei (!) (doc).
De unde vin milioanele liberal-democraţilor?
Din cei 23 de liberal-democraţi, care au câştigat un mandat de deputat în noul Parlament, 13 au făcut donaţii în visteria partidului. Cel mai mult a contribuit liderul liberal-democraţilor, Vlad Filat. El a vărsat în visteria formaţiunii 1,2 milioane de lei. O sumă frumuşică, de 1,15 milioane lei, a donat şi Valeriu Streleţ, vice-preşedintele PLDM. Vlad Filat şi-a permis să facă o donaţie atât de grasă partidului său, întru cât doar din divedente în ultimii doi ani a încasat un venit de peste 7,5 milioane de lei. Deşi are din 2006 o casă de 180 de metri pătraţi, acesta locuieşte, cu chirie, într-o vilă de lux cu trei niveluri din centrul capitalei. Anul trecut, liderul PLDM i-a cumpărat soţiei un Porsche Cayenne, care valorează în jur de 100 mii de euro.
Nici Valeriu Streleţ nu este mai sărac. Compania sa, “Bioprotect” SRL, i-a adus dividente de peste 7 milioane de lei. Deputatul deţine două apartamente, o casă, mai multe terenuri şi două maşini de lux marca Volkswagen Touareg.
Printre donatorii generoşi ai PLDM se înscrie şi secretarul partidului Victor Roşca, care este cumnat cu liderul formaţiunii. Roşca a donat în campania electorală tocmai 1 mln. de lei. În declaraţia pe venit depusă la CEC, proaspătul deputat indică la venituri pe doi ani de zile suma de doar 12 mii de lei şi astea din „indemnizaţiile” primite în calitatea sa de consilier local în Primăria municipiului Chişinău (!) (doc). Se pare că indmnizaţia de consilier local nu i-a ajuns nici pentru a acoperi consumul de motorină – el având în prorietate tocmai trei automobile. Deputatul mai are o casă de 180 de metri pătraţi şi un teren în satul Grătieşti.
Pentru a-şi menţine fotoliul de deputat şi în noul legislativ au cotizat cu câte 100 mii de lei: Tudor Deliu, Iurie Ţap, Anghel Agache, Nicolae Juravschi. Chiril Lucinschi a fost ceva mai darnic, donând partidului 200 mii de lei, iar Anatolie Dimitriu a donat 110 mii lei. Gheorghe Mocanu a cotezat în visteria partidului cu 80 mii de lei, iar viceministrul Finanţelor, Ştefan Creangă, numărul 17 în lista candidaţilor liberali-democraţi la funcţia de deputat, a donat 100 mii de lei.
Şi-au asigurat un loc în legislativ, făcând donaţii generoase şi dintre cei care nu au mai ocupat funcţia de deputat. Este cazul lui Oleg Balan, rectorul Academiei de Administrare Publică care a donat PLDM suma de 100 mii de lei.
Printre cei mai activi donatori ai Partidului Liberal-Democrat sunt şi angajaţii a două instituţii publice: Cancelaria de Stat şi Centrul de Sănătate Publică din mun. Chişinău. Astfel, donaţii între 15 mii şi 30 mii de lei au donat 11 angajaţi ai Cancelariei de Stat, iar alţi 8 angajaţi ai CSP Chişinău au contribuit cu sume între 10 mii şi 30 mii de lei.
Donaţii în sumă totală de 379 mii de lei au făcut şi 14 angajaţii ai companiei de construcţii “Algu Construct” SRL, care aparţine omului de afaceri Andrei Ţânţari. Acesta a intrat în vizorl public după ce o serie de investigaţii jurnalistice realizate de reporterii Centrului de Investigaţii Jurnalistice au scos la iveală o schemă frauduloasă prin care mai mulţi demnitari şi oameni de afceri cunoscuţi au încercat să pună mâna pe mai multe hectare de pădure la Dănceni şi Sociteni, aflate la doar 5 km de capitală. Schema nu a mai fost pusă în acţiune, fiind stopată la Guvern. Între timp, autorii schemei, printre care se numără şi Andrei Ţânţari, şi-a construit ilegal vilă în apropierea taberei de copii “Poieniţa Veselă”.
Cea mai mica donaţie pentru PLDM a constituit 4.700 lei, iar cea mai mare – 1,2 mln. de lei.
Comuniştii susţinuţi de pensionari şi fermieri
Cei mai generoşi donatori ai comuniştilor au fost deputatul Artur Reşetnicov şi soţia sa, care au pus la dispoziţia partidului circa 168 mii de lei, ceea ce în medie, constituie venitul familiei pe jumătate de an. Liderul PRCM Vladimir Voronin a fost mai puţin darnic, contribuind în visteria partidului cu doar 50 mii de lei. Donaţii similare, de 50 mii lei, au făcut Alexandr Bannicov şi tatăl său – politicianul, Ivan Bannicov. Dintre cei care se regăsesc şi în noua garnitură parlamentară a comuniştilor câte 30 mii de lei au donat Galina Balmoş şi Victor Mîndru, 25 mii lei – Oleg Reidman, 20 mii – Sergiu Stati şi cu câte 15 mii şi 10 mii de lei au contribuit deputaţii Violeta Invanov şi Anatol Zagorodnâi.
Printre susţinătorii financiari ai Partidului Comuniştilor, am regăsit mai mulţi pensionari, dar şi fermieri, care au făcut donaţii între o mie şi 10 mii de lei.
Contribuţii între 1200 lei şi 960 mii lei către PDM
Deşi suma pe care au cheltuit-o democraţii în acest scrutin electoral este foarte mare în comparaţie cu ceilalţi concurenţi electorali, numărul celor care vor ocupa un loc în noul Parlament şi au făcut donaţii partidului pot fi număraţi pe degete. Cel puţin acest lucru reiese din raportul financiar prezentat de formaţiune la CEC.
Cel mai mult a donat partidului Vladimir Plahotniuc, mai exact, suma de peste 960 mii de lei.
Trei din cei 19 deputaţi democraţi în noul legislativ nu au mai deţinut o funcţie în legislativ sau în executiv. Printre ei se numără secretarul Partidului Democrat, Constantin Botnari, despre care se spune că este mâna dreaptă a lui Valdimir Plahotniuc, supranumit de presă şi “purtătorul de borsetă”. Acesta deţine funcţia de secretar general de partid, din 2012, iar noile responsabilităţi i-au umplut şi buzunarele. Acesta deţine un apartament de 172 de metri pătraţi pe strada Grigore Vieru din capitală, iar în iulie 2013, Botnari şi-a mai luat un lot de teren de 21,9 ari în cartierui “Poiana Domnească” de lângă pădurea de la Durleşti, unde şi-a ridicat deja o casă de tocmai 524 metri pătraţi. Deşi imobilul nu este înregistrat la Oficiul cadastral şi nu i-a fost estimată valoarea, experţii imobiliari îl estimează la un preţ de 7 milioane de lei.
Nu este clar din ce resurse Botnari a reuşit să-şi construiască un palat de milioane. El declară un venit pentru 2012 şi 2013 de aproape 300 mii lei. Acesta mai deţine şi două maşini de lux: un Mercedes şi un BMW (foto).
Vasile Bâtca, preşedintele raionului Nisporeni, a donat partidului 80 mii de lei, o suma care depaşeşte venitul său acumulat pe parcursul unui an. Or, în ultimii doi ani acesta a declarat un venit de doar 131,6 mii lei.(doc).
Şi Demian Caraseni, vicepreşedintele Adunării generale UTA Găgăuzia, a donat partidului venitul său pe patru luni, mai exact suma de 48,2 mii lei.
Donaţii benevole colectate sistematizat de la funcţionari publici
Printre donatorii activi ai partidului sunt angajaţi ai instituţiilor de stat, cum ar fi: ÎS “Registru”, SA “Moldtelecom” şi RED Nord. Aceste instituţii au fost conduse de persoane apropiate PDM.
O sumă frumuşică de de aproximativ 2 milioane de lei au vărsat în bugetul campaniei electorale a PDM 170 de angajaţi ai întreprinderii de stat “Registru”. Fiecare angajat a donat circa 10 mii de lei.
O donaţie de peste jumătate de milion, mai exact suma de 659 mii de lei, au făcut-o 24 de angajaţi ai SA “Moldtelecom”, mărimea donaţiilor variind între 10 mii şi 50 mii de lei.
O jumătate de milion de lei au donat partidului şi 35 de angajaţi ai SA RED Nord. Aceştia au făcut donaţii de la 4 mii la 60 mii lei.
Liberalii cu donaţii între 800 lei şi 554 mii de lei
Pentru Partidul Liberal, care a cheltuit suma cea mai mică dintre formaţiunile care au intrat în Parlament, donaţia cea mai mare a făcut-o liderul formaţiunii Mihai Ghimpu – el a scos din buzunar peste jumătate de milion de lei (554 mii de lei), sumă ce reprezintă venitul familiei pentru opt luni. În declaraţia depusă la CEC, Mihai Ghimpu a indicat venituri de 1,6 milioane de lei pentru anii 2012 şi 2013 – din salariul de deputat (269,2 mii lei) şi din fondul de investiţii (1,2 mln lei).
Deşi locuieşte într-un apartament de 43 de metri pătraţi şi nu are alte venituri decât salariul de deputat, Corina Fusu a donat partidului 75 mii de lei, venitul ei obţinut timp de jumătate de an.
O sumă importantă a donat şi şeful Inspectoratului Ecologic de Stat, Veaceslav Untilă. Este vorba de 402 mii lei, sumă ce întrece de aproape doua ori venitul fncţionarului pe doi ani. În declaraţia depusă la CEC Veacealav Untilă declară pentru anii 2012 şi 2013 venituri de 247 mii lei, circa 78,4 mii de lei din salariul de funcţionar public şi 168,5 mii de lei din pensie.
Printre liberalii din noul legislativ care au donat bani pentru scrutinul din acest an se numără şi deputatul Gheorghe Brega. El a făcut o donaţie de 75 mii lei.
Cea mai mică donaţie pentru PL a fost de 800 lei.
Experţii despre donaţii şi legislaţie
Potrivit legislaţiei electorale, persoanele fizice pot dona partidelor politice până la 500 de salarii medii lunare într-un an bugetar, adică nu mai mult de 1, 5 mln. lei. Această sumă include şi cotizaţiile de membru în cazul membrilor de partid. Echivalentul donaţiei din partea unei persoane juridice nu trebuie să depăşească 1000 de salarii medii lunare pe economia naţională, adică 3 mln. lei. În situaţia dată 5-10 persoane sau câţiva agenţi economici pot forma întregul buget al partidului. Asemenea circumstanţe, la părerea mai multor experţi, nu pot asigura condiţii egale de participare a cetăţenilor la viaţa politică, iar dependenţa de donatorii mari poate afecta grav funcţionalitatea democraţiei. Expertul Sergiu Lipciu susţine că plafonul stabilit pentru donaţiile persoanelor fizice şi juridice către partide este extrem de înalt, raportat la nivelul de trai al cetăţenilor din RM şi acest fapt favorizează corupţia politică, în special, vânzarea locurilor de pe lista partidelor. Şi expertul Transparensy International Moldova, Efim Obreja, este de părere că legislaţia privind finanţarea campaniilor electorale este mult prea permisivă şi favorizează corupţia.Printre aspectele corupţiei politice, potrivit expertului TI Moldova, sunt şi abuzul de resurse administrative, obţinerea de fonduri pentru partide prin presiuni economice, intimidarea conducătorilor întreprinderilor, prin subordonarea mass-media de către partidele aflate la guvernare sau prin cumpărarea voturilor alegătorilor, inclusiv prin ajutoare materiale şi altele. L-am întrebat pe Efim Obreja cum califică faptul că mai mulţi angajaţi ai structurilor de stat, ai căror conducători reprezintă patidele politice, au făcut donaţii, la prima vedere întrun mod centralizat, către partidul respectiv. „Cetăţenii sunt liberi să facă donaţii oricărui partid doresc. Faptul că mai mulţi angajaţi au donat anume partidului din care face parte conducătrul instituţiei şi nu altui partid ne poate duce la gândul că aceştora li s-a cerut să facă aceste donaţii. Dacă cineva ar declara public că s-au făcut presiuni, poate ar fi motiv pentru organele de drept să pornească cercetări pe aceste cazuri. Se prea poate că funcţionarii respectivi au fost remuneraţi din banii publici cu prime sau au beneficiat de alte facilităţi, aici se întrevăd încălcări, dar fiecare caz trebuie să aibă dovezi documentare sau cel puţin declaraţii ale persoanelor”, a precizat expertul. Directorul IPP Arcadie Barbăroşie consideră că organele fiscale ar trebui să vericice dacă persoanele, care au făcut donaţii mai mari decât veniturile sau aproape la nivelul veniturilor anuale, au achitat corespunzător şi impozitele la stat.
Cheltuielile de până la campanie necontabilizate de partide
Experţii de la Promolex, organizaţie care a monitorizat campania electorală din 2014, spun că cheltuielile reale ale partidelor au fost mult mai mari decât arată rapoartele financiare. „Partidele, în mod special cele care au intrat în Parlament, au făcut o serie de cheltuieli pentru panouri şi tot felul de materiale publicitare, inclusiv spoturile video, până la demararea oficială a campaniei electorale. In mod normal aceste cheltuieli trebuiau să se regăsească în rapoartele financiare sau în, caz contrar, tot ce s-a făcut până la demararea campaniei, nu trebuia utilizat în campanie. Nici o formaţiune nu şi-a demontat panourile, nu şi-a restras spoturile video, pentru care au fost alocate resurse considerabile”, ne-a declarat expertul Promolex, Pavel Postică. Expertul a mai amintit şi publicitatea ascunsă în favoarea unor partide la posturile tv, controlate de unele formaţiuni politice, care, la fel nu a fost contabilizată.
În 2013 Parlamentul a aprobat în primă lectură un nou proiect de lege privind finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale, document ce stabilea cerinţe mai dure pentru raportările financiare, dar şi sancţiuni pentru anumite încălcări admise de partide. Actul normativ însă a rămas printre restanţele fostei garnituri parlamentare.
Investigaţia a fost realizată în cadrul Campaniei “Jurnaliştii pentru integritate în serviciul public”, desfăşurată de Centrul de Investigaţii Jurnalistice cu suportul Programului Bună Guvernare al Fundaţiei Soros Moldova. Instituţia finanţatoare nu influenţează în niciun fel subiectul şi conţinutul investigaţiilor publicate.
Autori: Olga Ceaglei, Cornelia Cozonac, Centrul de Investigaţii Jurnalistice
Sursa: anticoruptie.md
