Anul 2022, dedicat primei femei parașutist din România, bârlădeanca Smaranda Brăescu! (FOTO)

RECUNOAȘTERE… Bârlădeanca Smaranda Brăescu a efectuat în 1931 un salt de la 6.000 m cu care a doborât recordul feminin mondial, iar în 1932, cu saltul de la 7.233 m, a bătut recordul mondial deținut de un american. Cu ocazia desfășurării unui simpozion dedicat curajoasei bârlădence Smaranda Brăiescu, în luna mai, 2017, la Centrul de Servicii Comunitare nr. 1 Bârlad, de pe Bulevardul Epureanu a fost dezvelită o placă comemorativă, pentru a aminti că acolo a învățat marea parașutistă a României. Recunașterea națională a parașutistei Smaranda Brăescu a venit mult mai târziu! Parlamentul României a adoptat abia în decembrie 2021 legea care declară anul 2022 „Anul Smaranda Brăescu”, dedicat primei femei parașutist din România, campioană mondială absolută la parașutism în urma unui salt de la peste 7.000 de metri. Smaranda Brăescu spunea că își dăruiește viața țării și de aceea își dorește să cîștige gloria sportivă. Președintele Klaus Iohannis a semnat, ieri, 13 ianuarie, mai multe decrete, printre care și pe cel care instituie anul 2022 ca “Anul Smaranda Brăescu”. Inițiativa legislativă, devenită lege ieri, a fost depusă în octombrie 2021 de actualul premier, Nicolae Ciucă, în calitate de senator al României. Vă oferim câteva date despre Smaranda Brăescu, regina aerului, moartă ca necunoscută pe pământ!

„Se instituie anul 2022 ca Anul Smaranda Brăescu, pentru celebrarea împlinirii a 90 de ani de la stabilirea recordului absolut la parașutism, la data de 19 mai 1932, de către aviatoarea Smaranda Brăescu”, precizează legea trimisă spre promulgare Președintelui României. „Începând cu anul 2022, pentru a marca personalitatea aviatoarei Smaranda Brăescu, se pot desfășura anual ceremonii, în datele de 19 mai și 2 octombrie, care pot fi organizate de autoritățile administrației publice centrale și locale, precum și de instituțiile publice de cultură din țară și din străinătate, prin derularea unor programe și manifestări cu caracter cultural sportiv, în colaborare cu organizații neguvernamentale”, se mai arată în legea adoptată de Parlament.

Bârladul a luat-o înaintea Parlamentului și a făcut-o pe Smaranda Cetățean de Onoare al orașului din 2017!

Pe 13 mai 2017, la ora 10.00, în Sala de consiliu a Primăriei, Academia Bârlădeană a desfășurat sub semnul „Zilelor Culturale ale Bârladului”, simpozionul în care edilii și oamenii de cultură ai Bârladului au omagiat-o pe Smaranda Brăescu, cea dintâi femeie-parașutist și prima campioană mondială a României. Ea a fost declarată „Cetățean de Onoare al Bârladului” post mortem, titlul fiind înmânat de către primarul Dumitru Boroș comandorului (r) Ștefan Gheorghe.

Despre Smaranda Brăescu, cinstită de autoritățile României mult prea târziu!

Prima femeie parașutist a României, devenită campioană mondială absolută, a fost Smaranda Brăescu, care și-a făcut studiile gimnaziale la Bârlad, la Școala Profesională „Nicolae Roșca Codreanu” din Bârlad. A murit absolut necunoscută, la o mânăstire din Cluj, ascunsă de ochii Securității, neavând nici măcar un mormânt comemorativ, care să arate că în groapa rece zace prima campioană mondială absolută a României la parașutism. Ca o ironie, recordul Smarandei Brăescu a fost doborât abia după 20 de ani de la realizarea lui! Bârlădenii n-au uitat-o și astfel, pe 13 mai 2017, prin Academia Bârlădeană și Primăria Bârlad, i-a fost recunoscută valoarea. Născută în familia răzeșului Brăescu, Smaranda a venit pe lume odată cu fratele geamăn Paul Panait în 21 mai 1897, într-o familie care va avea 5 fete și 4 băieți.  Copilăria și-a petrecut-o în satul natal. În perioada 1904-1909 urmează școala primară din Vizurești, un sat vecin, în Hănțești nefiind școală. Din 1911 pleacă la Bârlad, unde, până în 1913, urmează cursurile școlii secundare de fete.  Aici, la Bârlad, Smaranda Brăescu, în 27 mai 1911, la vârsta de 15 ani, are primul „contact” cu aviația, de care se îndrăgostește iremediabil.  Gheorghe Negrescu sosise în orașul natal, Bârlad, într-un temerar raid aerian, București-Bârlad. Sosirea la Bârlad a fost anunțată pentru 26 mai, dar din cauza unor probleme tehnice la motor, acesta aterizează pe un teren lângă Râmnicu Sărat. După ce a fost reparată o conductă de ulei, a doua zi acesta pleacă în zbor spre Bârlad, unde este întâmpinat de o numeroasă asistență bârladeană și din împrejurimi. Aici mai face o demonstrație de zbor și în cursul după-amiezii, zburând de lângă Grădina Publică peste oraș.  Gheorghe Negrescu, care avea brevetul de pilot nr.2 din România, va fi, peste ani, un susținător și admirator sincer al Smarandei Brăescu, din pozițiile pe care le va ocupa în aviația militară. Au urmat anii grei ai primului război mondial, perioadă în care Smaranda a continuat studiile de liceu la Bârlad, activează apoi ca învățătoare suplinitoare în Hănțești, iar drumurile o duc și la Tecuci, unde se înființase o școală militară de pilotaj. Aici, în anul 1923, Smaranda Brăescu primește botezul aerului . Revine la școala militară de la Tecuci cu solicitarea de a deveni pilot, dar reglementările militare și aeronautice ale vremii nu permiteau acest lucru.  Dezamăgită de refuzul „aviatorilor”, Smaranda vine în București unde lucrează la Astra Română, urmând și cursurile Academiei de Arte Frumoase, secția ceramică și decorațiuni (1924 – 1929). Smaranda se lasă cucerită de acest domeniu aeronautic, saltul cu parașuta devenind ultima obsesie. Se documentează, corespondează din 1927 cu inginerul german Otto Heinecke, care a realizat mai multe parașute, el însuși parașutist, stabilind posibilitatea achiziționării unei parașute și obținerea brevetului de parașutist în Germania. Cu 60.000 lei adunați cu dificultate din numeroase împrumuturi, pleacă la Berlin, unde cumpără o parașută Schroeder cu 40.000 lei. După o serie de antrenamente și cursuri de cunoaștere a parașutei, sub directa îndrumare a domnului Otto Heinecke, la 5 iulie 1928 Smaranda Brăescu a executat primul salt cu parașuta, de la o înălțime de 600 m, pe aerodromul Staaken, devenind astfel prima femeie parașutist din România. Revenind în țară, „singură și necunoscută”, așa cum mărturisește Smaranda pentru revista Realitatea Ilustrată: „Am făcut o cerere pentru a intra în școala de pilotaj. Amânată de la o săptămână la alta, mi s-a spus în cele din urmă, că femeile n-au voie să facă aviație!”. Smaranda nu s-a descurajat. Mândră de brevetul ei de parașutist, participă la mitingul aerian din 26 octombrie 1928 de la Băneasa, unde execută primul salt în țară. Nu a fost un salt obișnuit, participă la un salt simultan, alături de celebrii constructori de parașute, germanul Otto Heinecke și americanul Leslie Irving, evenimentul fiind prezentat elogios în presa vremii.

Smaranda Brăescu devine un simbol al parașutismului în România, dar autoritățile o ignoră!

Se adresează, cu insistență, autorităților române pentru a fi sprijinită la realizarea unui record mondial, să se lanseze cu parașuta de la 6500 m dintr-un avion Potez, dar acestea îi cer 25000 lei pentru benzină și ulei, fiind necesare mai multe zboruri de antrenament. Respinsă de autorități, se decide să strângă bani și să plece în America pentru a-și îndeplini visul, să aducă României și poporului român, un record mondial.  În acest scop, începe o campanie de salturi demonstrative și participări la o serie de mitinguri aeriene organizate la: București – 30 iunie 1929, pilotul avionului fiind celebrul aviator Traian Burduloiu: la Brașov – 24 iulie 1929, Galați – decembrie 1929, Iași – mai 1930, unde execută un salt de la 2000 m dintr-un avion Potez 25, apoi la Cluj-Napoca …  Vorbind cu reporterii, Smaranda Brăescu descrie astfel salturile ei cu parașuta, considerându-se: „Suspendată în nemărginire.” Smaranda a fost prigonită de autoritățile comuniste, fiind o luptătoare contra acestui regim, ea fiind nevoită să fugă la o mânăstire din Cluj. Acolo va deveni maica Maria Popescu, ea refugiindu-se în viața monahală, unde și moare, doi ani mai târziu, fiind îngropată în Cimitirul Central din Cluj, fără nicio recunoaștere a mormântului!