Un bucureştean reclamă faptul că BCR i-a folosit fără permisiune datele conturilor şi i-a activat un serviciu nesolicitat şi neacceptat.
Un bucureştean în vârstă de 47 de ani este intrigat de faptul că banca s-a folosit de datele lui confidenţiale pentru a-i activa serviciul de e-banking fără să fie solicitat. În plus, clientul a fost informat printr-un plic care nu i-a fost înmânat personal, care dacă ajungea pe mâini greşite ar fi avut ocazia să-l lase pe bărbat cu conturile „golite”.
Pe de altă parte, reprezentanţii băncii incriminate susţin că metoda folosită are drept scop promovarea serviciilor, metodă apreciată şi adoptată de mulţi clienţi.
În februarie 2009, Costel Grigore a primit la serviciu un plic de la liderul de sindicat, „de la ăia de la BCR”. Ulterior, a constatat că pe una dintre hârtiile existente în plic erau scrise datele sale confidenţiale. „Acest plic a ajuns, din fericire, la mine, dar putea ajunge la oricine şi, mai ales, putea fi folosit de oricine, deoarece conţinea informaţii despre conturile mele în lei şi valută, deşi în contractul cu banca există o clauză conform căreia acele date îmi puteau fi date numai la ghişeul băncii şi cu dovada buletinului. Banca mi-a folosit date confidenţiale abuziv”, spune revoltat bărbatul.
În plus, conţinutul plicului făcea referire la un pachet de servicii nesolicitat (e-banking, cu internet şi telefon banking). „În plic era şi o cerere de contract de deschidere a pachetului pe care nu o făcusem eu şi nici nu era completată de mine. Plicul conţinea şi un token activ, cu parolă. Prin urmare, banii puteau să-mi fie luaţi din cont de oricine primea plicul”, adaugă Grigore. El a depus plângeri de încălcare a secretului bancar, fals şi uz de fals la Tribunalul Sectorului 3. Această plângere a ajuns la Parchet, după care a „murit” la Secţia 10 de Poliţie.
După nenumărate reclamaţii, cei de la poliţie l-au anunţat că solicitarea a fost trimisă la Parchet cu răspunsul de „neîncepere a urmăririi penale”. „În răspunsul primit mi se spune că cererea, «neavând o semnătură aplicată la semnătura solicitantului», nu poate fi inclusă la fals în acte. Mi se pare lipsit de logică, fiindcă asta reclam şi eu: hârtia nu avea semnătura mea şi totuşi serviciile au funcţionat trei luni. În plus, ei scriu, «se convenea oferirirea de servicii bancare», iar eu mă întreb cu cine au convenit, că nu cu mine”, explică revoltat bărbatul.
BCR: „Oferta s-a desfăşurat într-un cadru contractual”
Reprezentanţii BCR susţin că este vorba despre o practică de promovare a ofertei, care a dat rezultate pozitive.
„Este vorba despre o acţiune clasică de promovare a ofertei de produse şi servicii a băncii, care s-a desfăşurat într-un cadru contractual. Niciunul dintre clienţii băncii nu a suferit vreun prejudiciu ca urmare a acestei acţiuni. Dimpotrivă, clienţii au manifestat un interes crescut faţă de ofertele băncii”, a explicat Cezar Marin, specialist Relaţii Publice al Băncii Comerciale Române.
„Acest caz poate reprezenta o încălcare a dispoziţiilor privind secretul profesional în domeniul bancar.”,
MIHAI TITICHI, şef Serviciu juridic, APC România
OPINIA SPECIALISTULUI
„Înaintaţi o petiţie la Banca Naţională”
Specialiştii în protecţia consumatorului sunt de părere că în acest caz s-a încălcat secretul bancar. „Acest caz poate reprezenta o încălcare a dispoziţiilor privind secretul profesional în domeniul bancar stabilite în Capitolul II al OUG 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului. Având în vedere faptul că bărbatul nu a solicitat în mod expres acel pachet de servicii, banca nu ar fi avut voie să-i transmită plicul conţinând datele sale bancare”, afirmă Mihai Titichi, şef Serviciu juridic la Asociaţia pentru Protecţia Consumatorilor din România.
El recomandă ca posibilă soluţie înaintarea unei petiţii către Banca Naţională a României. Dar, întrucât a trecut destul de mult timp de la momentul în care legea a fost încălcată, şansele de a se putea găsi o rezolvare sunt mult mai mici, adaugă specialişti în protecţia consumatorului.
evz.ro
