spot_imgspot_img
9.9 C
Vaslui
29-mart.-2024

Bârladul a împlinit 612 ani de atestare documentarã

- Advertisement -

ZIUA BÂRLADULUI!… Pe 8 octombrie, a fost ziua de nastere a târgului Bârlad. Orasul a împlinit 612 ani de la prima atestare documentarã a localitãtii. Cel care a mentionat pentru prima datã, în acte, numele „Bârlad” a fost Alexandru Cel Bun, care, împreunã cu tatãl sãu, Roman al Musatei, primul întregitor al Moldovei, îsi leagã strâns existenta de istoria Bârladului. În semn de recunostintã, Primãria Bârlad intentioneazã sã realizeze douã busturi omagiale, care sã îi înfãtiseze pe Alexandru cel Bun si tatãl sãu, Roman al Musatei, busturile urmând a fi amplasate în incinta institutiei.

Începuturile Bârladului dateazã de la sfârsitul secolului al XIV-lea. Urmãtorul izvor care ne oferã detalii cu privire la situatia asezãrii este privilegiul comercial dat la 8 octombrie 1408 de Alexandru cel Bun negustorilor din Liov. Interesant este cã Bârladul apare nu numai ca simplu punct de vamã pentru taxarea pestelui adus de polonezi de la Brãila, ci si ca ultimã vamã, alãturi de Bacãu. „Vama de margine” ne introduce într-un subiect controversat ce are legãturã cu întinderea tãrii Moldovei si a puterii domnului acesteia la finele veacului al XIV-lea – începutul secolului al XV-lea. La acel moment credem cã formula „krainee mâto” se referea la ultima vamã înainte de hotar, care presupunem cã se afla atunci pe râul Trotus si pe o linie ce lega Siretul de Prut, undeva la sud de Bârlad. Dacã hotarul tãrii ar fi fost pe râul Milcov si pe Siret, am fi avut cca. 80 de kilometri neacoperiti de nicio vamã, fapt greu de crezut pentru acea epocã. De altfel, formula „vama de la margine” va rãmâne în formularul privilegiilor comerciale cu dublu înteles: vamã situatã chiar la granitã sau ultima vamã înainte de granitã. O exceptie o reprezintã, în mod firesc, zona montanã, unde între hotar si ultima vamã puteau fi si câteva zeci de kilometri: pe drumul spre Transilvania, ultima vamã era la Moldovita. Taxarea la Bârlad a pestelui, pomenitã în actul emis la 1408, trebuie privitã si din perspectiva aparitiei si dezvoltãrii orasului. Prevederea nu este întâmplãtoare, cãci negotul cu peste si alte mãrfuri aducea venituri importante, atât domniei cât si locuitorilor oraselor. De altfel, pestele apare si în privilegiul dat orasului de Stefan cel Mare în cca. 1494-1495″ („Contributii la istoria unui vechi oras al Moldovei: Bârlad”, Laurentiu Rãdvan).

Un oras cu rãdãcini în epoca medievalã 

Intensa activitate mestesugãreascã a dus la dezvoltarea economico-socialã timpurie a localitãtii care a devenit centrul politico-administrativ al acelui stat medieval cunoscut în izvoarele vremii sub numele de „tara Berladnicilor” („Terra Berladensis”, cum apare în unele izvoare bizantine si în unele acte emise de cancelaria papalã). În 1174 este datatã prima mentiune documentarã a orasului Bârlad, centrul unei formatiuni politice locale ce cuprindea partea de mijloc si de sud a Moldovei.
Un alt document important este cel despre care am mai precizat, emis de cãtre domnitorul Alexandru cel Bun, care atestã existenta unui târg la Bârlad si prin care dãruie vama târgului Mãnãstirii Bistrita pentru întretinere.

Aparitia timpurie a târgului se datoreazã asezãrii sale la rãscrucea dintre drumurile comerciale care legau centrul si nordul Moldovei cu lumea bizantului si cea orientalã. Faptul cã aici se desfãsura o puternicã activitate economicã si comercialã explicã prezenta delegatiei de negustori bârladeni la marele Congres bisericesc de la anul 1418 tinut în Elvetia, asa cum mentioneazã documentul acestui Congres cunoscut sub numele de „Contizilium Buch”. În timpul lui Stefan cel Mare, la Bârlad se aflã si resedinta vornicului tãrii de Jos a Moldovei. Tot aici a functionat temporar si cancelaria domneascã de unde Stefan cel Mare, domnitorul Moldovei, emite unele documente. În urma bãtãliei din anul 1475 de la Vaslui, Stefan cel Mare hotãrãste construirea unei fortificatii de pãmânt la Bârlad, localizatã în lunca râului Bârlad, având rolul strategic de a opri armatele turcesti în drumul lor spre centrul Moldovei.

- Advertisement -
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
Ultimele Știri
Ultimele Știri

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.