spot_imgspot_img
22.4 C
Vaslui
15-apr.-2024

Biserica de la Mãlãesti, un colt de rai vienez

- Advertisement -

Comuna Vutcani: ,,Biserica Sfintii Imparati Constantin si Elena, Sf. Nicolae si Sf. Mucenita Aglaida” din Malaesti

În satul Mãlãesti, din comuna Vutcani, se gãseste una dintre cele mai frumoase biserici din tarã, care, atunci când a fost inauguratã, fãcea senzatie printre lãcasele de cult ale Moldovei. Acum în ruine, micuta bisericã are toate sansele sã-si recapete strãlucirea de odinioarã, gratie efortului fãcut de o serie de oameni inimosi, printre care se numãrã preotul paroh Constantin Cristea sau arhitectul Alexandra Chiliman, sotia primarului Andrei Chiliman. Lucrãrile de reparatii ale bisericii au început în urmã cu câtiva ani, iar renovarea merge destul de greu, nefiind fonduri suficiente. Biserica este construitã între anii 1884 si 1885 de cãtre Constantin N. Corbu si sotia sa, Aglaia, ca paraclis de curte, cu mesteri adusi de la Cernãuti, dupã un proiect al arhitectului Oscar Benisi, fiind în grija Oficiului National al Monumentelor de Patrimoniu.

Biserica din Mãlãesti, împreunã cu conacul din apropiere, azi spital pentru persoane cu probleme neuropsihice, prin donatie testamentarã, fac parte din ansamblul curtii boieresti “Constantin N. Corbu”. Povestea ctitorului bisericii, asa cum se spune prin viu grai, din generatie în generatie, este uimitoare. Originar din satul Focsasca, tinutul Vasluiului, de profesie avocat, mare proprietar si filantrop, Corbu a fost decorat pentru merite deosebite cu ordinul „Coroana României”, clasa „Comandor”, dupã ce a participat la Rãzboiul de Independentã din 1877. Nu era un om bogat, initial, se spune cã fusese bãiat de trupã, însã s-a remarcat prin calitãtile sale umane, orfan fiind. Înaintea rãzboiului de la 1877, s-a cãsãtorit cu o boieroaicã din familia Botez, Aglaie, rudã cu Veniamin Costache. Mosia boierilor Botez se întindea de la Oltenesti-Târzii si ajungea pânã la Murgeni, cu mii de hectare de teren arabil. Se spune cã boierul Constantin Corbu ar fi pãcãtuit cu sora sotiei sale si ar fi recunoscut totul la taina spovedaniei, drept pentru care preotul i-a impus canon, sã construiascã trei biserici. Asa au apãrut, pe rând, bisericile de la Mãlãesti si Copãceana, urmând sã mai facã una si la Giurcani, pe care nu a mai apucat s-o ducã la bun sfârsit.

A adus catapeteasmã sculptatã la Viena

Trebuie spus cã boierul Corbu era foarte priceput în actele de comert, fie cu grâne, fie cu vite. Periodic, acesta mergea la Viena, unde vindea animale. Acolo, ar fi cunoscut niste mesteri, pe care i-a invitat sã-i ajute la finalizarea unei bisericã în satul Mãlãesti. “Catapeteasma este sculptatã la Viena, iar pictura este renascentistã, mult mai apropiatã de stilul catolic, ceea ce ne duce cu gândul la faptul cã mesterii erau catolici. Constructia bisericii a durat patru ani, fiind sfintitã în anul 1894”, spune parohul Constantin Cristea. Clopotele au fost turnate la Bucuresti, la atelierul evreului Leobl, fiind inscriptionate cu data la care au fost finalizate. În timpul vietii, lângã biserica de la Mãlãesti boierul Corbu a construit si o scoalã, dovedindu-se un sustinãtor al credintei ortodcse si învãtãmântului, fiind îndrãgit de oamenii din zona Vutcaniului. Istoria spune cã boierul Constantin Corbu a înzestrat biserica cu 50 fãlci de pãmânt din mosia sa, Mãlãiestii, din care 40 fãlci pentru întretinerea bisericii si 10 fãlci pentru plata clerului deservent (1 preot, 2 cântãreti si 1 ecleziarh). Veniturile suplimentare realizate din arendarea celor 40 de fãlci de pãmânt erau “destinate reparatiilor capitale prin licitatie” a bisericii „spre a nu deveni niciodatã în ruinã sau a i se schimba destinatiunea”.

Zidurile bisericii, grav avariate de la cutremure

Dupã moartea boierului, biserica a trecut prin transformãri masive, fiind avariatã de cutremurele din 1940, 1977, 1986 si 1990. De altfel, momentul 1940 a distrus mare parte din picturi, dupã ce, în timpul cutremurului, clopotnita a cãzut peste acoperis, distrugându-l complet. La acest cutremur, picturile de pe zidurile interioare au fost deteriorate, ca si mare parte din acoperis, cu greu reusindu-se refacerea bisericii. Întrucât nu era monument istoric, reparatiile s-au fãcut de cãtre parohul bisericii de atunci, ajutat de localnici, însã acest lucru nu a fost de ajuns. A fost adus un pictor practicant, care nu a reusit sã refacã vechile picturi. Zidurile au continuat sã se deterioreze, apãrând fisuri foarte mari. Acum, are hramul “Sfintii Împãrati Constantin si Elena”, spune parohul. “Ne-ar trebui 15 miliarde de lei vechi, ca sã terminãm partea de restaurare. Consolidarea este aproape terminatã, în proportie de 90%. Am avut mare ajutor de la doamna Chiliman, care este nepoatã de-a boierului si care a decis sã fie alãturi de noi în procesul de restaurare si consolidare. Si doamna primar a fost alãturi de noi, ne-a sprijinit cu cât a putut, însã nevoile sunt foarte mari, pentru a reda clãdirii strãlucirea de odinioarã. Din pãcate, în Mãlãesti mai sunt 100 de familii, din care în 30 sunt vãduvi sau vãduve, care se descurcã foarte greu. Satul ne-a ajutat si el cu ce a putut, asigurând la specialistii care au lucrat la consolidare cu cazare si o masã caldã la prânz”, mai spune preotul Cristea.

Biserica din Mãlãesti are o puternicã influentã neogoticã

Lãcasul de la Mãlãesti este bisericã de plan triconc, cu abside rectangulare, proscomidiar si diaconicon în rezalit, intrare vest. Se remarcã silueta turnului clopotnitã de pe pronaos si a turnuletelor de pe contur. Sistemul de boltire, sustinut de arcuri dublou, este realizat din bolti în cruce pe pridvor si pronaos, douã bolti semicilindrice pe naos, perpendiculare pe axul bisericii si semicalote pe altar si absidele laterale. Plastica arhitecturalã este de influentã neogoticã: deschideri cu arcuri în ogivã, turnulete, frize decorative cu deschideri ogivale, fleuroane, ferestre circulare, gen rozasã. Turnul – clopotnitã, de formã octogonalã, cu 4 niveluri, sustinut de un tambur cu aceeasi sectiune, este decorat cu motive geometrice (romburi). În interior au existat tablourile votive ale ctitorilor, alãturi de un bogat inventar de cult, de epocã, toate conservate în acest moment. La subsol este necropola ctitorului (1833-1895). Colectia de carte veche si tablourile regelui Carol I si al reginei Elisabeta, ulei pe pânzã, lãsate testamentar, se aflã la Muzeul Judetean din Vaslui.

- Advertisement -
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
Ultimele Știri
Ultimele Știri

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.