ÎNTREBÃRI… La Vaslui, apropierea alegerilor îi determinã pe unii sã facã inventarul la buletinele cetãtenilor din R. Moldova care au domiciliul fictiv în Vaslui. Peste 125.000 de astfel de persoane figureazã în listele electorale permanente si produc fiori pe sira spinãrii celor din Opozitie care se gândesc cã, indiferent câte voturi vor obtine, cei care patroneazã acest sistem fraudulos de obtinere de buletine dubioase pot completa urnele cu câte voturi le este necesar pentru a câstiga alegerile la mustatã. Un astfel de caz a fost la Negresti la alegerile trecute, când diferenta a fost fãcutã de vreo 16 voturi. Si nu numai acolo. În multe comune au fost cazuri similare. Cine patroneazã aceastã retea de buletine cu cetãteni fantomã? Si ce interese au? Nimeni nu stie si la aceste întrebãri cãutãm rãspunsuri în materialul de mai jos. Dacã vã duceti la sediul Evidentei Populatiei, care se aflã în subordinea Consiliului Judetean, condus de candidatul Dumitru Buzatu, o sã vedeti ce faunã de smecherati protejati roiesc pe acolo. Multi dintre ei au legãturi cu persoane din conducerea CJ Vaslui. S-a ajuns la situatia penibilã, cã Centrul de Afaceri, care apartine tot de CJ Vaslui si condus de un fost politist, sã devinã paravan pentru persoanele din R. Moldova, care se ocupã cu aducerea cetãtenilor pentru obtinerea de pasapoarte, adicã au sediul firmelor lor chiar acolo. Vã mai amintiti când în biroul sefului de la Centru de Afaceri, DIICOT-ul a cãutat tot felul de înscrisuri? Oare de ce? Se mai impune o întrebare. Este strãin Dumitru Buzatu de aceastã afacere sau primarul Vasile Pavãl? Dacã nu, de ce nu fac sesizare la Parchet, sã reclame aceastã situatie neobisnuitã.
Cum vor influenta alegerile cei 125.000 de moldoveni, cu domiciliul fictiv în judetul Vaslui? Vom vedea. Primul efect este cã la alegeri se cheltuiesc sume considerabile în plus pentru amenajari de sectii de votare unde nu intrã nimeni, se tipãresc buletine de vot în plus si este plãtit o grãmadã de personal care se aflã în sectiile fantomã si nu presteazã nimic. În municipiul Vaslui, sunt concentrati cei mai multi moldoveni, care nu au locuit în oras nici mãcar o zi. La ultimul recensãmânt, populatia Vasluiului era de 55.000 de locuitori, iar acum am ajuns la 145.000, cu aproape 90.000 de locuitori în plus. Majoritatea sectiilor de votare sunt la Scoala nr. 3 din Copou, unde sunt amenajate de-a valma vreo trei, patru sectii. O statisticã interesantã este cea în privinta numãrului de locuitori pe un apartament. La Vaslui, recordul este detinut de o proprietarã din strada Avântului, bl.46, sc. A, care are luati în spatiu numai putin de peste 3.500 de moldoveni, vine apoi un proprietar de pe str. M. Kogãlniceanu, bl. 32, sc. B, în a cãrui apartament locuiesc 3200 de persoane din Republica Moldova. Pe locul 3, se aflã zona Gãrii, mai exact un apartament situat pe strada Feroviari, bl.356, sc. A, unde locuiesc 3100 de persoane. Iatã asadar dintr-un foc aproape 10.000 de locuitori sunt numai în trei apartamente, cu ale cãror voturi la Vaslui un candidat poate câstiga alegerile. De exemplu, la ultimele alegeri locale au fost 21.000 de voturi, iar 10.000 de voturi pot asigura un procent de aproape 50%.
De ce la Vaslui s-a tolerat aceastã situatie?
Printre orasele care nu au „înmatriculat” moldoveni pe bandã rulantã, se numãrã Bârladul. Aici functionarii de la Evidenta Populatiei i-au descurajat pe vecinii nostri de peste Prut, dar si pe samsarii care se ofereau sã ia aceste persoane în spatiu, punându-i sã dea declaratii pe propria rãspundere cã chiar locuiesc acolo, iar pe proprietari cã au spatiu suficient sã-i cazeze. Prin acest mecanism, functionarii cu capul pe umeri de la Bârlad au scãpat de presiunea moldovenilor. Însã au fugit la Husi, noul El Dorado, care numai în ultimul an a primit peste 10.000 de moldoveni. Un alt oras în care s-au fãcut buletine dubioase este Negrestiul, dar aici mãcar primarul are o scuzã. Proaspãta sa sotie este din R. Moldova, iar probabil aceasta are foarte multe rude. Despre aceastã situatie, la un moment dat un procuror curajos a deschis si o anchetã, încercând sã stabileascã faptul cã se percep taxe de cãtre samsari pentru aceste domicilii fictive, numai cã, dupã ce a ascultat sute de ore de înterceptãri,nu a gãsit niciun indiciu sã-i poatã acuza. A fãcut perchezitii, a audiat zeci de persoane, dar reteaua a functionat perfect si nimeni nu a sifonat. Coruptia este atât de generalizatã, încât practic a cuprins tot orasul Vaslui. Ce se întâmplã totusi cu acest buletine, dupã ce cetãtenii moldoveni îsi iau mult râvnitul pasaport românesc cu care pot munci în strãinãtate? Majoritatea, spun sursele noastre, rãmân la Vaslui. Sunt persoane care controleazã acest sector si care, dupã spusele unor surse bine informate, detin valize întregi cu buletine. Se pune o întrebare legitimã. Se pot folosi aceste buletine în campania electoralã sau în alte scopuri? Rãspunsul este, da!
Moldovenii pot sã-si facã pasapoarte românesti, fãrã a avea domiciliu în tara noastrã
Aceste buletine sunt fãcute cu bunã stiintã în Vaslui. Teoretic, moldovenii de peste Prut nu au nevoie de buletin românesc pentru a-si obtine pasaportul, care le permite sã circule liber în Europa. Este stiut cã, odatã dobânditã calitatea de cetãtean român, o persoanã din altã tarã nu are nevoie de domiciliu în România pentru a obtine pasaportul românesc. Este suficient sã faci dovada cetãteniei, iar functionarii de la Serviciul de Pasapoarte pot emite documentul unde apare scris locul nasterii si domiciliul, care poate fi, de exemplu, orasul Chisinãu. Nationalitatea românã o poate obtine orice personã care dovedeste cã bunicii sau strãbunicii sãi au locuit peste 20 de ani pe teritoriul României si, cum în perioada 1918-1944, cu o micã sincopã în 1940, teritoriul de dincolo de Prut a fost românesc, teoretic orice perosanã poate sã cearã cetãteania românã. Si e normal, fiindcã cu totii suntem frati. Însã de aici si pânã a-i obliga pe acesti bieti oameni sã-si facã contra cost buletin de Vaslui, e mult. Si dacã aceste buletine sunt folosite în alte scopuri, atunci afacerea este penalã rãu.
Unde sunt folosite buletinele moldovenilor
SUSPICIUNI... Afacerea Buletinul este bine pusã la punct, iar institutiile sub care se fac aceste manevre sunt coordonate de Dumitru Buzatu. Acesta este seful suprem de la Evidenta Populatiei, dar si primarului Vasile Pavãl, care are în subordine serviciul pe oras unde se emit buletinele. De exemplu, principalul beneficiar al acestei afaceri este Primãria Municipiului Vaslui, care primeste de la bugetul de stat bani în functie de numãrul de locuitori. Cu cei 90.000 de vasluieni, nãscuti în R. Moldova, banii care vin de la buget sunt mai multi. O altã afacere o reprezintã ajutoarele sociale. Fiindcã acesti moldoveni cer bani de alocatii pentru copii sau tot felul de subventii. La un moment dat, la BCR Vaslui au venit peste 300 de carduri la o singurã adresã, într-o singurã zi, punându-i în dificultate pe lucrãtorii din bancã. Este posibil ca aceste carduri sã ajungã fie la proprietarul de drept, dar poate exista suspiciunea cã ele ajung si la alte persoane. La fel si buletinele. De unde nu stim cã acestea nu sunt folosite pentru a frauda alegerile? Acum, multi ar spune cã de când a apãrut scanerul în sectiile de votare si buletinul se scaneazã, cum s-ar putea ele folosi? La cât de inventivi sunt unii, se pot gândi zeci de scenarii. Cum caracatita moldovenilor are tentacule în Serviciile Secrete, Politie, în primãrii si în toate institutiile abilitate, este usor de presupus cã într-o sectie de votare, unde multi lucrãtori din institutiile de mai sus se regãsesc, pot închide ochii si scana la greu buletinele. Într-o sectie de votare, mai ales acum când au venit ultimele dispozitii de la Biroul Electoral Central, în care fiecare partid are doar un singur om în sectie, când acesta iese afarã sau la fumat, cei rãmasi pot opera. Bine, acestea sunt doar niste scenarii, iar unii ar zice cã sectiile sunt supravegheate video, dar atunci punem întrebarea, de ce la Vaslui existã un asa elan de a se face planul la buletine. Fie se furã de la bugetul de stat bani, fie se fac tranzactii cu aceste buletine. Sau pot fi amândouã. Cert este cã la DNA Iasi existã un dosar pe rol care verificã cum s-au majorat salariile în Primãrie, înainte de legea salarizãrii. Existã suspiciunea cã salariile au fost mãrite ca urmare a cresterii numãrului de locuitori.
Farmacii în plus si taxa de gunoi, primele consecinte ale numãrului mare de moldoveni la Vaslui
INCREDIBIL… Stim cu totii ca la Vaslui, gunoiul se va plãti ca impozit din acest an, iar cuantumul taxei este în fuctie de numãrul de persoane. Pânã acum, primarul Pavãl a scãldat-o, spunând cã gunoiul se plãteste pe gospodãrie. Toate acestea pânã când, firma care colecteazã gunoaiele va actiona în instanta si va obliga primãria sã plãteascã gunoiul la numãrul de locuitori, adicã 11 lei de persoanã. Cum populatia este cu 90.000 de locuitori în plus, înseamnã cã Primãria va avea o gaurã de aproape 1 milion de lei pe lunã. Într-un an, peste 12 milioane de lei, adicã contravaloarea a peste 50 de apartamente cu trei camere. Cu banii care se vor pierde pentru gunoi, Primãria ar fi putut construi în fiecare an, pentru tineri, un bloc cu trei scãri, a câte patru etaje. Si farmaciile au o problemã. Marile lanturi se folosesc de o prevedere cã numãrul de farmacii dintr-o localitate este dat în functie de numãrul de locuitori. La Vaslui, s-au dat peste norma realã peste opt licente de farmacii, marilor lanturi. În loc de 35 de farmacii, am ajuns la peste 40 si numãrul lor vor creste. În acest moment , Colegiul Farmacistilor a fãcut o sesizare la Parchetul de pe Lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie, în care aratã cum se tranzactioneazã aceste licente si cum farmaciile autohtone sunt distruse de lanturile de farmacii.
