spot_imgspot_img
15.6 C
Vaslui
28-mart.-2024

Cãmãtãrie pe banii statului român, la Plantagro Com!

- Advertisement -

SCANDAL… Preluând o serie de informatii prezentate de Vremea Nouã, de-a lungul timpului, ziaristii de la Evenimentul Zilei au descoperit o afacere cu multe semne de întrebare la firma vasluianã Plantagro Com, în care sunt implicate persoane importante din douã bãnci nationale – din care una apartine statului român! – EximBank, respectiv Unicredit Bank. Nici nu este de mirare, câtã vreme curg reclamatiile din partea producãtorilor agricoli cãtre toate institutiile abilitate, reclamatii care prezintã manevrele prin care cei de la Plantagro se îmbogãtesc pe spinarea amãrâtilor de producãtori agricoli. Cei de la Plantagro Com au reusit, prin manevre greu de deslusit, sã punã mâna pe credite de milioane de euro, la finele anului trecut, folosind drept garantii productiile agricole, dar si bunurile a sute de producãtori din judet. S-ar pãrea cã, în spatele acestei afaceri se aflã persoane cu greutate, fie cã vorbim de directorul EximBank Iasi, Gabriel Iordache, sau de huseanul Petru Pãunet, cunoscut pentru relatiile sale la firmele de pesticide din tarã. Cum remarcã si cei de la Evenimentul Zilei, bãncile EximBank si Unicredit Bank dau bani fãrã garantii solide celor de la Plantagro, ca intermediari, iar cei din urmã îi executã fãrã milã pe producãtorii agricoli, cãrora le iau si bruma de recoltã.

De fapt, investigatia celor de la EvZ, care preia o serie de informatii publicate de ziarul nostru în mai multe rânduri, dezvãluie o cãmãtãrie cu acte care par a fi în regulã, societatea vizatã fiind tocmai Plantagro Com, care a crescut de la o cifrã de afaceri de câteva mii de euro si pânã la peste 83 milioane euro. Afacerile Plantagro Com au explodat în ultimii ani, cu complicitatea unor persoane sus-puse din EximBank si Unicredit Bank, care au oferit sume imense acestei firme, fãrã a cere garantii solide. Creditele de ordinul zecilor de milioane de euro sunt garantate, culmea!, tocmai de producãtorii agricoli care, în final, sunt pur si simplu jecmãniti de Plantagro.

Iatã cum, din bãncile statului, „zboarã” cãtre Plantagro milioane de euro.

Am prezentat, în aprilie 2016, cazul lui Vasile Strungaru, cel care a pierdut firma sa de suflet din comuna Viisoara, dupã ce Plantagro l-a executat pentru datorii care au crescut de la an la an. Pentru a întelege care este mecanismul pus la cale de firma lui Nechifor si Serban, având în vedere cã tot mai multi producãtori din judet reclamã modul în care sunt jecmãniti cei de la Plantagro, am consultat documentele publicate de EvZ. Plantagro a împrumutat sume imense de la cele douã bãnci, EximBank si Unicredit Bank, garantând cu productia si cu tot ce are cel care, de fapt, munceste terenul. Obtinând în mod suspect milioane de euro de la bãnci, Plantagro se lanseazã într-o afacere pãguboasã pentru mii de fermieri din judet, afacere din care câstigã de trei ori, în timp ce producãtorii agricoli sãrãcesc. Dupã ce a obtinut milioane de euro de la EximBank, plus alte milioane de la Unicredit Bank, Plantagro a mers la firmele care distribuie inputuri. Acolo, având în vedere cã vine cu banul jos (reamintim, banii primiti de la bãnci!) firma lui Nechifor primeste discounturi de 30-40% sau chiar 50%, la achizitionarea unor cantitãti mari de îngrãsãminte sau pesticide. Odatã vândute inputurile cãtre producãtorii vasluieni, Plantagro are grijã sã factureze cãtre sãracii producãtori aceste inputuri la 100% din pretul de listã, ceea ce este primul câstig. Când recupereazã sumele de bani pentru inputurile acordate fermierilor pe bazã de contracte, acele inputuri facturate deja cu 100%, firma cumpãrã si factureazã productia celor care au primit inputuri – fie cã vorbim de grâu, porumb, floarea soarelui sau rapitã – la 30-40% din valoarea pretului la recoltare, ceea ce este un al doilea câstig. În fine, cel de-al treilea câstig vine din faptul cã, peste 3-4 luni de la recoltare, atunci când vând productia luatã în conditii umilitoare pentru producãtori, cei de la Plantagro au grijã sã cearã în plus, fatã de pretul normal, încã 40-50%. Calculele sunt simple si cel care este jecmãnit este tocmai cel care munceste pãmântul, cel care poartã grija recoltei si o vinde pe nimic. Si, culmea!, tot acest „circuit” se face cu garantia producãtorilor agricoli, care garanteazã la bãnci banii luati de Plantagro.

Curg reclamatiile de la producãtorii furiosi. Când se vor lua mãsuri?

Revoltãtor în acest caz este cã acelasi producãtor garanteazã la bancã inputurile cumpãrate de Plantagro. Sunt foarte multi fermieri care reclamã faptul cã sefii de la Plantagro Com i-au obligat sã depunã la bãnci si bilete la ordin, unii garantând chiar cu bunurile proprii: case, terenuri, masini, productie etc. Nimeni nu ar avea nimic de obiectat, dacã Plantagro sau oricare altã firmã ar face astfel de smecherii pe banii lor sau cu garantiile lor proprii. Diferenta este cã astfel de smecherasi, de genul celor de la Plantagro, se îmbogãtesc peste noapte, în timp ce mii de producãtori agricoli sãrãcesc peste mãsurã si, la final, se aleg cu praful de pe tobã, cum se spune în popor. Încã un element care se desprinde din ancheta EvZ: am constatat cã, în cazul EximBank, doar pentru un an de zile, în cursul anului agricol 2016-2017, sunt peste 2.500 de pozitii prin care producãtorii agricoli garanteazã la Exim, si peste 560 de pozitii prin care producãtorii garanteazã la Unicredit Bank. Nu ne mai mirã, în aceste conditii, cum de a ajuns firma Plantagro Com de la o cifrã de afaceri de 3.000 de euro la peste 83 de milioane de euro, anul trecut, pentru cã este foarte clar cã aceastã avere s-a construit prin tot felul de manevre de culise, de genul EximBank si Unicredit Bank.

Ancheta Evz: „SCHEMA FINANCIARÃ prin care AGRICULTORII români sunt BATJOCORITI include EximBank. Banca de stat dã bani INTERMEDIARILOR si apoi ÎI EXECUTÃ pe PRODUCÃTORII agricoli”

„Filiala bãncii din Iasi (e vorba de EximBank, bancã a statului român, n.r.) a acordat un credit de 40 de milioane de lei unei firme care a garantat doar cu contracte de creante ale celor care pun sãmânta în brazdã.

EximBank, banca de export-import detinutã de statul român, a deschis, în mai 2011, o nouã agentie în municipiul Iasi pentru clientii din judetele Iasi si Vaslui. Manager este un anume Gabriel Iordache. Creatã initial pentru a sustine în special exportul firmelor românesti, EximBank si-a diversificat portofoliul si si-a creat filiale în tarã. Toate bune si frumoase pânã când mai multi producãtori agricoli ne-au sesizat cã sunt înrobiti de anumiti intermediari, sprijiniti pe fatã de Eximbank.

Executã-i pe fraieri!

Exemplul clar, dovedit cu acte care sunt publice, de la Arhiva electronicã de garantii mobiliare si ANAF, este cel al unei firme cu sediul în Vaslui, SC Plantagro COM SRL. Aceastã societate este detinutã de Constantin Gabriel Nechifor si Daniel Serban, dar, potrivit surselor noastre, creierul este Petru Pãunet, director comercial si de marketing. Deci, Plantagro obtine, potrivit documentelor pe care le avem la dispozitie, un credit de 40 de milioane lei, printr-un contract cu Eximbank în care scrie negru pe alb, la capitolul „Detalii comune bunuri”: „Obiectul prezentului contract îl constituie garantarea obligatiei de rambursare a creditului în sumã de 40.000.000 RON plus dobânzile, comisioanele, penalitãtile si spezele aferente, tariful de evaluare, primele de asigurare si eventualele cheltuieli de urmãrire, credit acordat de creditor în baza contractului de credit nr.15-AIS/17.11.2016, precum si a actelor aditionale ulterioare la acesta, prin ipotecarea creantelor debitorului, asupra debitorilor cedati mentionati în anexa nr.1 la contract, pânã la achitarea integralã a obligatiilor fatã de creditor si co-creditor”. Trebuie sã precizãm cã în anexa 1 se regãsesc societãti, asociatii familiale si persoane fizice care fac productie agricolã.

Mecanismul smecheriei, pe întelesul tuturor

Ce se întâmplã în realitate este raiul intermediarului Plantagro si iadul amãrîtilor care „dau cu sapa”. Plantagro face contract cu producãtorii care nu au bani sã înfiinteze culturile agricole asigurându-le împrumuturile în schimbul preluãrii productiei la un pret pe care îl impune. Pe de altã parte, tot Plantagro are contracte cu marii producãtori mondiali de inputuri de la care, dacã pune banii jos, cumpãrã cu discount de 40-50 la sutã, conform surselor noastre din industrie. Bani pe care în cea mai mare parte îi ia de la EximBank, pe ai cãrei reprezentanti nu am reusit sã-i contactãm pânã la închiderea editiei. Apoi, îl factureazã pe amãrâtul de tãran cu sutã la sutã, plus dobândã. Dupã care îi ia productia cu 30-40 la sutã sub pretul cu care o va valorifica câteva luni mai târziu dupã ce o bagã în silozurile proprii. Sã mai punem la socotealã cã intermediarul mai beneficiazã si de garantii de stat în jur de 50 la sutã. Producãtorii agricoli care ne-au semnalat smecheria sustin cã dacã s-ar duce direct la EximBank sã garanteze cu productia viitoare ar vedea banii atunci când si-ar vedea singuri ceafa fãrã oglinzi. Ceea ce e bãtãtor la ochi este faptul cã EximBank crediteazã Plantagro doar în baza ipotecãrii contractelor de creante ale producãtorilor, a cãror productie viitoare este doar pe hârtie, ceea ce nicio bancã privatã nici nu concepe, dar sã mai si facã.

O crestere a cifrei de afaceri ametitoare

Plantagro, care este studiul nostru de caz, dar în niciun caz singurul intermediar care procedeazã astfel, a pornit în 2001 cu o cifrã de afaceri de 14.387 de lei si un profit net de 2.687 lei. Anul urmãtor a avut cifrã de afaceri de 86.334 lei si o pierdere de 19.126 lei. Dupã încã un an de pierderi, în 2003, a început sã fac un mic profit. A urmat o perioadã de crestere micã, pânã în 2011, anul înfiintãrii filialei EximBank Iasi, când profitul sare pur si simplu în aer. În 2016 a ajuns la o cifrã de afaceri de 380.313.429 lei si un profit net de 13. 785. 293 lei. Însã, apropo de dezbaterea publicã privind introducerea impozitului pe cifra de afaceri, marja de profit a rãmas la 2-3 la sutã.

O falimentare celebrã

Cotidianul „Vremea nouã” semnala pe 21 aprilie 2016 cã „Plantagro Com, firma lui Gabi Nechifor, i-a luat pe toti fermierii din judet prin surprindere, reusind sã facã afacerea anului, pe cele mai bune terenuri din judet. Pentru o datorie de 800.000 de euro pe care o avea la Plantagro, fostul sef al agriculturii vasluiene, fost manager al fostului mare IAS Zorleni, Vasile Strungaru, a pierdut afacerea la care a muncit timp de 20 de ani. (…) Strungaru, care avea 1.400 de hectare de teren în zona Viisoara si o fermã cu 250 de capete de vaci, s-a tot aprovizionat cu seminte si alte inputuri de la Plantagro Com. Datoria a crescut ametitor de repede – unele voci spun cã, de fapt, Plantagro a vândut aceste inputuri la preturi foarte mari, tocmai pentru a-l înrobi pe Strungaru – ajungând în aceastã primãvarã la 35- 40 miliarde lei vechi. Bineînteles, fermierul de la Viisoara nu i-a putut achita lui Nechifor datoria, strâns cu usa de cei de la Plantagro, asa cã i s-a propus o iesire din scenã: firma Plantagro preia toate datoriile lui Strungaru, care se ridicã undeva la 70 miliarde lei vechi, iar acesta si cei doi asociati primesc o sumã de bani, în contul muncii lor de 20 de ani”.

Cum se prezintã Plantagro pe site-ul propriu

SC. Plantagro com SRL a fost înfiintatã în anul 2001, în momentul în care investitiile în agriculturã nu erau între cele mai sigure si profitabile. Primii pasi au fost mai grei, însã ambitia si seriozitatea au fãcut ca firma sã se dezvolte pe mai multe paliere, astfel ca astãzi activitatea firmei sã înglobeze întreg spectrul de activitãti agricole, de la asigurarea inputurilor, asistentã tehnicã de specialitate, pânã la valorificarea recoltei. Localizatã în partea de S-E a Moldovei, firma noastrã este la dispozitia fermierilor din toatã Moldova si nu numai. Venim în sprijinul tuturor celor care doresc sã facã din ferma lor una competitivã care sã utilizeze o tehnologie durabilã compatibilã cu vremurile în care trãim.

- Advertisement -
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
Ultimele Știri
Ultimele Știri

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.