„Cap de copil” al pictorului N.N.Tonitza, vândut la licitatia de primãvarã cu 100.000 de euro!

VEDETA LICITATIILOR…Artmark, cea mai cunoscutã Casã de Licitatii din România, a organizat online Licitatia de Primãvarã. Au fost scoase la licitatie mai multe tablouri ale lui Tonitza, o sculpturã a maestrului bârlãdean Marcel Guguianu, precum si un tablou intitulat Stradã din Husi, al pictorului Adam Bãltatu. Operele de artã de la aceastã licitatie sunt minunate, iar ele provin din mai multe colectii particulare. Vedeta este, ca de fiecare datã, pictorul bârlãdean N.N.Tonitza. Tabloul „Cap de copil” (Micuta Unguroaicã) a fost evaluat la licitatie între 50.000 – 80.000 de euro, fiind cel mai scump, alãturi de un alt tablou al maestrului Stefan Luchian, o naturã moartã, evaluatã la acelasi pret. Pictura lui Tonitza s-a vândut cu 100 .000 de euro, fiind al doilea cel mai scump tablou licitat pe 23 martie.

Cel mai bine vândut pictor, Nicolae Tonitza, nãscut si crescut în Bârlad, a avut patru tablouri expuse, si anume: „Cap de copil” – adjudecat cu 100 000 de Euro, „Turc cu turban” – adjudecat cu 14 000 de euro, „Fetitã cu pãpusã” – adjudecat cu 2500 de euro si „Tãtãroaica” – adjudecat cu 2500 de euro. Marcel Guguianu, bãdia nostru din Bârlad, cu sculptura „Seductie” – adjudecatã cu 1200 de euro si un renumit pictor husean, Adam Bãltatu (n. în Husi la 1889 – d. 1979) cu tabloul „Stradã din Husi” adjudecat cu 3 500 de euro.

N.N.Tonitza vãzut de criticii de artã

Afirmându-se ca artist cãtre mijlocul celei de-a doua decade a secolului al XX-lea prin teme sociale, printr-o graficã militantã grãitoare iar mai târziu prin tema copilãriei si a adolescentei, pictorul bârlãdean Nicolae Tonitza va deveni un autentic al umanului, omul ocupând un loc definitoriu în creatia sa. Desprinsã din marea temã a umanului, tema copilãriei, cercetatã de artist cu de-amãnuntul, se va regãsi în repertoriul sãu începând cu anul 1912, când realizeazã opere ca „Joc de copii”, „Cap de fetitã”, „Ticuleana” sau „Bébé”. Mai târziu, în anul 1921, momentul mutãrii sale la Vãlenii de Munte, tema copilãriei va cunoaste sensuri mai profunde, prezenta copiilor pe care îi va avea în preajmã (Catrina, Petru, Irina, Ticuleana, Tuca, Nineta si Ionel a lui Mohor) având sã îi ofere prilejul unei adevãrate incursiuni în lumea celor mici. Momentul Vãlenii de Munte va reprezenta totodatã si definirea unei noi game coloristice, care va dobândi în aceastã perioadã profunzimi inedite. Urmãtoarea incursiune în lumea copilãriei o va realiza în perioada 1925-1926, când va strãbate regiunile Fãgãrasului, Nãsãudului si ale Sâmbãtei de Sus unde îi va regãsi pe „Rada” si pe „Iancu”, învesmântati în straie de sãrbãtoare. Cîtiva ani mai târziu, în 1934, va cutreiera valea Bicazului si regiunea Neamtului, unde va descoperi o nouã categorie de modele, exprimându-si bucuria de a imortaliza chipuri de un pitoresc rar întâlnit. În perioada 1933-1937, strãbãtând Dobrogea, Tonitza va realiza ciclul micilor turcalete, cu batic si salvari, cãrora le va purta o caldã afectiune. Îi va privi la joacã, la masã, când dorm si viseazã, în grãdinã, va râde cu ei, le va asculta chemãrile si se va înduiosa când vor plânge. Fie cã sunt fiii unor plugari fãgãrãseni, ai unor tãrani din Tinutul Nãsãudului, Sâmbãta de Sus, valea Bicazului, Neamt, Dobrogea ori proprii fii, tema copilului va reprezenta pentru artistul Tonitza o temã de studiu de adâncã profunzime. Pãstrând de obicei identitatea modelelor sale ascunsã, vom observa deseori pe simezele expozitiilor sale opere precum: „Fata pãdurarului”, „Katiusa Lipoveanca”, „Fetita olandezã”, „Copilul florãresei”, „Printul pribeag”, „Portret de bãiat” sau „Studiu pentru un paj”, opere la realizarea cãrora artistul va folosi adesea chipuri familiare precum si modele anonime, în jurul cãrora artistul reuseste sã creeze adevãrate povesti. (…)




NICIUN COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ