Fundatia Culturalã „Dr. Constantin Teodorescu” din Bârlad împreunã cu dr. Liviu Tãranu, consilier superior CNSAS Bucuresti, au întocmit o notã de fundamentare cãtre CLM Bârlad, pe care doresc sã o supunã dezbaterii publice, privind înfiintarea Centrului de Documentare Antitotalitarã „Gheorghe Gheorghiu-Dej” – centru care ar urma sã functioneze în incinta Casei memoriale „Gheorghe Gheorghiu-Dej” din Bârlad.
Este de mult timp stiut rolul esential al memoriei si al istoriei în evolutia unui popor, asumarea trecutului si respectul pentru adevãrul istoric fiind ingredientele marilor civilizatii, de ieri si de azi. O dovadã în acest sens este atentia consistentã de care se bucurã perioada comunistã în tãrile care au fãcut parte din blocul sovietic (Germania, Cehia, Polonia si Ungaria). Acest fapt denotã importanta trecutului în viata unei natiuni, trecut care modeleazã identitatea unicã a fiecãrei comunitãti, fie ea europeanã, nationalã sau chiar localã. În România, la mai bine de 20 de ani de la cãderea comunismului, nu a avut loc un proces al comunismului. Nu existã un muzeu al comunismului, nu existã un monument national al rezistentei împotriva acestui fenomen. Ceea ce existã e foarte putin: un Raport final de condamnare (formalã) a comunismului (o lucrare contestatã de istorici) si câteva institute de cercetare a perioadei cuprinse între anii 1948-1989. Fãrã îndoialã cã, în procesul de instalare, consolidare si apoi de declin a comunismului, personajele de la vârful politicii românesti au avut un rol esential. Cu toate acestea, pentru cei doi sefi de stat care au existat în perioada comunistã de la noi (Gheorghe Gheorghiu-Dej si Nicolae Ceausescu), nu s-a considerat necesar, pânã în prezent, ca ceea ce a rãmas de la aceste personalitãti, îndeosebi casele în care acestia s-au nãscut si au copilãrit, sã fie valorificate muzeal. Astãzi însã, cîstigã teren tot mai mult opinia (corectã, dealtfel) cã indiferent de modul cum sunt privite aceste personalitãti ale politicii românesti, ele trebuie sã fie prezente în memoria acestui popor (cu umbre si lumini), asa cum se întâmplã în toate statele foste comuniste.
Bârladul – în avantaj!
„Orasul Bârlad detine un avantaj din acest punct de vedere, tinând seama cã aici existã o casã în care s-a nãscut primul lider comunist – Gheorghe Gheorghiu-Dej, casã care a avut statut de casã memorialã pânã în 1989. Din 1990 si pânã în prezent, aceasta a fost transformatã în grãdinitã. Din nefericire, starea în care se aflã clãdirea nu este din cele mai bune si ea necesitã reparatii urgente. Având în vedere curentul general de opinie pentru valorificarea trecutului nostru, dar si rolul unei astfel de case în viata culturalã si turisticã a orasului Bârlad, este absolut necesarã recuperarea clãdirii si transformarea ei într-un „Centru de documentare antitotalitarã” care sã poarte numele lui Gheorghe Gheorghiu-Dej”, mentioneazã dr. Liviu Tãranu, în nota de fundamentare înaintatã Fundatiei Culturale „Dr. Constantin Teodorescu” din Bârlad. Conceptul unui astfel de centru este departe de ceea ce se întelege prin casã memorialã. În esentã, pentru cã suprafata casei este modestã (aproximativ 40 mp), amenajarea centrului va avea, initial, ca prioritate, o concisã prezentare a epocii Dej „în oglindã”. Într-una din camere, vor fi prezente fapte, evenimente, atitudini etc. negative din anii ’50, pentru ca cealaltã sã continã o parte din realizãrile importante ale regimului (îndeosebi cele din prima parte a anilor ’60). Cea de-a treia camerã va urma sã reprezinte un interior de locuintã la început de secol al XX-lea, cu o serie de obiecte care au însotit copilãria sau tineretea lui Gheorghe Gheorghiu-Dej.
Epoca de început a comunismului, prezentat într-o manierã modernã
Prezentarea epocii 1948-1965 va fi fãcutã într-o manierã modernã, atât cu mijloace audio-video, cât si pe hârtie (facsimile si fotografii). În fiecare din cele douã camere, vor rula pe un ecran plat imagini sau filme documentare din epocã sau chiar din cele apãrute dupã 1990. Vor exista mijloace pentru a asculta discursurile lui Gheorghe Gheorghiu-Dej la diverse ocazii. De asemenea, pe panouri de mãrimi variate vor fi afisate (în facsimil) documente semnificative si fotografii cu liderii Partidului Muncitoresc Român, în diverse împrejurãri. Amenajarea Centrului de documentare antitotalitarã implicã si crearea unei biblioteci care sã cuprindã o varietate de publicatii si volume despre perioada comunistã. De asemenea, va fi necesarã si înfiintarea, pe Internet, a unui site dedicat Centrului, unde vor putea fi accesate o bunã parte din resursele documentare existente aici. Din punct de vedere al materialelor necesare pentru amenajarea Centrului (documente, fotografii, înregistrãri audio si video), precizãm cã acestea sunt din abundentã la Arhivele Nationale ale României (Bucuresti), Arhiva Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitãtii, Arhiva Radio România sau Arhiva de film „Al. Sahia”. Depistarea lor a început deja, urmeazã ca acestea sã fie procurate si prelucrate (acolo unde e cazul). În consecintã, având în vedere importanta unui astfel de Centru pentru urbea noastrã (din punct de vedere cultural si turistic, ceea ce va aduce un plus de notorietate), faptul cã poate fi construit / amenajat într-un timp relativ scurt, materialul documentar fiind foarte bogat, tinând cont si de costurile modeste pentru acest proiect, propunem ca înfiintarea Centrului de Documentare Antitotalitarã „Gheorghe Gheorghiu-Dej” sã aibã loc în cel mai scurt timp.
(Material realizat cu sprijinul Fundatiei Culturale „Dr.Constantin Teodorescu” Bârlad)
