ULTIMII În 2009 judetul Vaslui a depus numai 6 proiecte finantate din Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDR), în timp ce alte judete se întrec în accesarea milioanelor de euro puse la dispozitie de Uniunea Europeanã. Iatã administratia judeteanã si localã “competentã”, mediul de afaceri vasluian “cu initiativã”, iatã IMM-urile “interesate” de finantãri! În tot acest timp, alte judete stiu sã-si joace cãrtile pe fonduri europene cu succes: Suceava se uita la noi de sus cu 29 de proiecte, vecinul nostru, Bacãul, asteaptã bani din cele 15 proiecte depuse, iar Iasiul e departe cu 21 de proiecte si, mai mult, cu un recent Plan Integrat de Dezvoltare a Polului de Crestere care se pare cã va aduce iesenilor peste 114 milioane euro! Conducerea Consiliului Judetean Vaslui spune cã situatia este contrabalansatã de importanta si valoarea proiectelor noastre, în timp ce conducerea Camerei de Comert, Industrie si Agriculturã Vaslui este de pãrere cã nu se munceste destul si nu existã interes pentru accesarea fondurilor
Suntem cei din urmã din zona Moldovei la proiecte depuse cu finantare europeanã, si, probabil, în ritmul acesta, nu vom fi niciodatã cei dintâi. Judetul Vaslui are numai 6 proiecte – este adevãrat, cu o valoare mare – depuse în acest an pentru accesarea de fonduri FEDR prin Programul Operational Regional(POR), în conditiile în care aceste fonduri sunt cele mai importante surse de finantare europeanã si este o bãtãlie continuã pe a pune mâna pe cât mai multi bani. Din cele 6 proiecte, 3 sunt depuse de firme private, iar celelalte apartin Consiliului Judetean Vaslui. O simplã accesare a siteului www.inforegionordest.ro, pagina electronicã a Agentiei de Dezvoltare Nord – Est actualizatã zilnic, si se poate face comparatie între proiectele mai vechi si cele noi ale tuturor judetelor care compun Regiunea Nord – Est: Iasi, Suceava, Vaslui, Bacãu, Botosani si Neamt. În cadrul acestui mare program pot solicita finantãri: autoritãtile administratiei publice (primãrii, consilii locale, consilii judetene); institutiile publice, cum ar fi cele de sãnãtate, institutiile academice, serviciile de interventie în situatii de urgentã; organizatiile neguvernamentale; companiile private, în special IMM-urile (intreprinderile mici si mijlocii) si microintreprinderile. Deci o gamã largã de “actori” dar si de fonduri, acestea din urmã grupate pe 6 axe principale (axa 1- sprijinirea dezvoltãrii durabile a oraselor; axa 2- îmbunãtãtirea infrastructurii regionale si locale de transport; axa 3 îmbunãtãtirea infrastructurii sociale; axa 4 – sprijinirea dezvoltãrii mediului de afaceri regional si local; axa 5 – dezvoltarea durabilã si promovarea turismului; axa 6- asistenta tehnicã) pe 14 domenii de interventie. Cu toate acestea se pare cã institutiile si mediul de afaceri din Vaslui nu s-au îmbulzit sã acceseze fondurile europene, iar motive sunt destule: cofinantãrile prea mari, publicitatea prea micã, delãsarea functionarilor care fac trierea dosarelor, birocratia descurajantã si multe altele.
Topul judetelor
Situatia nu este roz pentru judetul Vaslui decât în ceea ce priveste valoarea mare a proiectelor si importanta lor. Cu toate acestea, cu câteva flori nu se poate face nimic, în conditiile în care în celelalte judete abundã proiecte care privesc turismul, drumurile judetene, dezvoltarea fabricutelor de mobilã, a celor care produc prefabricate din beton sau piese de schimb, dezvoltarea serviciilor, cabinetelor veterinare, servicii de topografie sau de dezvoltarea a infrastructurii turistice. Este adevãrat, nu ne este nici nouã rusine cu reabilitarea drumului judetean Cretestii de Sus – Murgeni cu o valoare totalã de peste 95 milioane de lei sau cu reabilitarea si modernizarea drumului interjudetean 248 Iasi – Vaslui cu valoare de peste 70 de milioane lei, fãcut în colaborarea cu judetul Iasi, însã, în tabloul general, Vasluiul este mort în anumite sectoare si imaginea de ansamblu aratã un judet sãrãc si fãrã potential, si, mai grav, unde nu existã initiativã. Astfel, primul loc în topul judetelor pe 2009 îl ocupã Suceava unde autoritãtile judetene si investitorii privati au depuse 29 de proiecte, dintre care IMM-urile au felia cea mai mare, depunând proiecte pentru achizitionarea de utilaje sau pentru dezvoltarea serviciilor în turism, productie, pânã si în “progresul si calitatea tipografie”, asa cum sunã unul dintre proiecte. Se impun însã si proiecte ale CJ Suceava pentru modernizarea parcurilor turistice montane sau cele de reabilitare a drumurilor judetene sau a strãzilor din orasul Fãlticeni. O paletã diversã, cu initiativã aproape debordantã pentru alte judete care se miscã greu pe toate sectoarele cuprinse în POR. Pe locul doi vine puternic Iasiul cu 21 de proiecte dintre care 3 fãcute în colaborare cu Suceava, Botosani si Vaslui. La Iasi predominã proiecte pentru dezvoltarea cabinetelor medicale, cresterea calitãtii serviciilor si de dezvoltare a campusurilor studentesti. Pe locul trei se aflã judetul Neamt cu proiecte axate pe dezvoltarea turismului, pe patru Botosaniul cu 7 proiecte iar pe ultimul loc Vasluiul cu 6 proiecte, plus 1 în colaborare cu Iasi. Iatã proiectele noastre depuse în anul 2009 pe POR: 1. Reabilitare si modernizare drum judetean DJ 244 Cretestii de Sus – Murgeni; 2. Dezvoltare capacitate prestãri servicii SC Compania EMO SRL Vaslui; 3. Extinderea activitãtii la SC Axa Optic SRL Bârlad;4. Dezvoltarea activitãtii de prestãri servici a SC Pirotehnic OSB SRL prin achizitia de echipamente; 5. Reabilitarea centrului cultural istoric al municipiului Bârlad; 6. Extinderea, dezvoltarea si echiparea centrului de asistentã medico-socialã Bãcesti. Un calcul succint aratã cã avem proiecte în valoare totalã de peste 121 milioane de lei, adicã 1.216 miliarde lei vechi ceea ce este bine, suntem în fata Botosaniului, dar nu întrecem celelalte judete.
Vecinii din Regiunea Sud-Est ne fac cu mâna, iar Iasiul e pe val
PERFORMANTE. Nici judetul Galati, care face parte din Regiunea de Dezvoltare Sud- Est, nu o duce rãu si lasã mult în urmã Vasluiului, mai ales în cazul proiectelor depuse de autoritãtile judetene. Consiliul Judetean Galati are în implementare 15 proiecte cu finantare din fonduri europene dintre care multe sunt pe POR , în valoare totalã de 26. 955.791 euro, din care grantul este de 22.215.908 euro, cu o cofinantare pe care a asigurat-o si o asigurã Consiliul, de 1.136.367 de euro si achitarea TVA-ului în contul proiectelor, 3.643.514 de euro. Recent, conducerea CJ Galati a declarat cã în alte 5 proiecte, autoritatea judeteanã va fi partener al altor institutii publice, contribuind de asemenea cu o cofinantare de aproape 100.000 euro. Dintre judetele Regiunii Nord-Est, Iasiul se evidentiazã clar cu un potentiat de atras bani de neegalat, cel putin în prezent. Iasiul, detine în acest moment singurul pol de crestere din Regiunea Nord-Est si are sanse mari sã aducã în judet peste 114 milioane de euro din fonduri europene. Planul Integrat de Dezvoltare a Polului de Crestere fãcut de Iasi a fost aprobat la nivel central, iar acesta va fi depus luna aceasta pentru a atrage 114 milioane de euro în municipiul Iasi. Iesenii au pus ochii pe Axa 1 a POR , un sector evitat de alte judete datoritã complexitãtii proiectelor si a cofinantãrilor mari. Primul proiect care va fi depus de Primãria Iasi pentru a obtine fonduri nerambursabile este pasarela Octav Bãncilã care va face legãturã între cartierele din vestul orasului si centru, investitie evaluatã la 20 de milioane de euro. Peste 220 de milioane de euro nerambursabili sunt disponibili prin POR. Jumãtate revin Iasiului pentru cã este pol de crestere. Polii de dezvoltare urbanã Suceava si Bacãu primesc câte 22,24 milioane de euro, iar diferenta este împãrtitã de Piatra Neamt, Botosani si Vaslui. Adicã Vasluiul ia firmiturile.
“Lenea si delãsarea”
Ionel Constantin, presedintele Camerei de Comert, Industrie si Agriculturã Vaslui care spune cã motivul ar fi lenea si delãsarea celor care se ocupã cu publicitatea si trierea dosarelor. “Cofinantarea si criza economicã sunt factori importanti, însã cel mai mult trage în balantã delãsarea functionarilor care se ocupã expres cu proiecte din acest sector. Se pun tãlpi, se cautã scuze, se pun oamenii pe drumuri. Chiar sãptãmâna trecutã a trebuit sã vorbesc cu prefectul Ciprian Iftimoaei în legãturã cu un proiect cu finantare europeanã. Este vorba despre o serã cu valoare de 25.000 euro, nu intru mai mult în detalii. Omul acela era purtat pe drumuri zile întregi: ba cã a nu e bun dosarul, ba cã mai trebuie o hârtie fãrã importantã, ba cã sunt câteva nereguli minore. Evident, dosarul acela, probabil, nu trebuia sã treacã mai departe. Pânã la urmã situatia s-a rezolvat si s-a demonstrat cã dosarul nu avea probleme. Deci, problema este la cei care primesc dosarele si la cei care fac publicitate fondurilor europene”, a spus Ionel Constantin.
“Intreprinzãtorii nu au curaj”
Un punct de vedere asemãnãtor îl are si Ovidiu Copacinschi, presedintele Asociatiei Patronale a Intreprinderilor Mici si Mijlocii Vaslui. “Problema consistã si în faptul cã intreprinzãtorii nu au curaj si nu stiu când sã riste. Pentru acest fapt sunt vinovati si cei care se ocupã de promovarea acestui program regional. Trebuie o mai multã atentie asupra felului în care explicã autoritãtilor si oamenilor de afaceri programele. Cei care pun banul la bãtaie trebuie sã cunoascã foarte clar problemele. Un alt lucru care stã în calea micilor intreprinzãtori este cofinantarea. Nu sunt bani pentru proiecte si asta se vede”, a spus Ovidiu Copacinschi. În aceste conditii este necesarã o mai atentã 
monitorizarea a sectorului finantãrilor europene, atât de cãtre autoritãtile admnistrative cât si de privati si, dacã este posibil, gãsirea pârghiilor necesare pentru a conlucra si a gãsi resurse necesare pentru cofinatare.
De ce nu se poate la Vaslui?
Factorii care duc la aceastã situatie sunt multi însã, în special, cofinantarea proiectelor este piedica cea mai grea atât pentru administratie cât si pentru investitorii privati. “Valoarea si importanta proiectelor noastre contrabalanseazã multimea proiectelor celorlalte judete. În general cofinantarea este pasul cel mai greu pe care trebuie sã-l trecem si mai putin publicitatea despre care se spune cã nu este destulã. Chiar eu voiam într-un timp sã fac un proiect pentru a cumpãra tractoare pentru afacerea mea dar când am vãzut cã eu puneam 60 de mii iar restul pânã la 100 de mii de lei punea Uniunea Europeanã, am dat înapoi. Credeti cã IMM-urile nu ar vrea sã acceseze fonduri dacã ar dispune de capital suficient 
pentru cofinantãri?”, spune Dumitru Buzatu, vicepresedintele CJ Vaslui.
