Codul Administrativ se modifică, zeci de primării din județul Vaslui ar putea fi desființate

DEZBATERE… Ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Cseke Attila, a anunțat, la sfârșitul anului trecut, că va fi făcută o analiză legată de aplicare a Codului Administrativ, precizând că aceasta va fi realizată pe mai multe aspecte. Printre modificările propuse spre dezbatere se află și desființarea primăriilor comunelor care au sub 3000 de locuitori, ceea ce pentru județul Vaslui ar însemna dispariția a peste jumătate din actualele UAT-uri. Cei care au venit cu propunerea de desființare a acestor primării și-au justificat decizia afirmând că localitățile respective nu au capacitatea financiară de a susține integral din bugetele locale cheltuielile de funcționare (salarii, iluminat, telefonie), de finanțare a instituțiilor publice aflate în subordine (învățământ, poliție locală, obiective culturale), pentru plata furnizorilor de bunuri și servicii, precum și pentru continuarea unor proiecte care se aflau în derulare. Pentru o asemenea reformă administrativă este nevoie de o majoritate constituțională în Parlament, adică ar fi nevoie de minimum două treimi din totalul parlamentarilor, voturi pe care actuala coaliție de guvernare nu le are.

România are în total 3228 de localități, dintre care 2862 de comune, 216 orașe și 103 municipii. În fiecare an, aproape toate comunele din țară și majoritatea orașelor mici rămân fără resursele necesare pentru a-și acoperi cheltuielile curente. Spre exemplu, la sfârșitul anului 2020, Guvernul condus la acea vreme de Ludovic Orban a plătit peste 1,3 miliarde de lei din Fondul de de rezervă pentru plata acestor cheltuieli curente pentru 2858 de localități din toată țara, potrivit unui comunicat al Ministerului Dezvoltării.

“O reformă administrativ-teritorială nu mai poate fi amânată”

Cum actuala împărțire administrativ-teritorială din România datează din anul 1968, când s-a trecut de la împărțirea pe regiuni și raioane la reîmpărțirea pe județe, este clar că ea nu mai corespunde cerințelor din prezent. În ultimii ani, toate partidele aflate la putere au deschis subiectul reformei în administrația teritorială, însă nimeni nu a avut curajul să ia taurul de coarne. Președintele Klaus Iohannis spunea în 2017 că o reformă administrativ-teritorială nu mai poate fi amânată, arătând că aceasta este singura soluție pentru diminuarea decalajelor de dezvoltare între regiuni și pentru armonizarea economică și socială între acestea. “Acum, după zece ani de apartenență la Uniunea Europeană, cred că suntem cu toții conștienți că nu mai poate fi amânată o reformă administrativ-teritorială. Fără îndoială, aceasta este singura soluție pentru diminuarea decalajelor de dezvoltare între regiuni și singura prin care se poate asigura armonizarea economică și socială între acestea”, spunea Iohannis, în urmă cu patru ani, la o ședință cu Asociația Municipiilor din România.

Zeci de primării din județul Vaslui ar urma să fie desființate  

După nici o lună de la finalizarea alegerilor parlamentare, subiectul reformei în administrația teroritorială a revenit în actualitate, prin vocea ministrului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Cseke Attila, care a anunțat că “va fi făcută o analiză legată de aplicarea Codului Administrativ, precizând că aceasta va fi realizată pe mai multe aspecte.” Una dintre propuneri urmărește desființarea primăriilor localităților care au sub 3000 de locuitori. S-a constatat că aceste localități ar avea cele mai mari probleme cu capacitatea financiară de a susține integral din bugetele locale cheltuielile de funcționare cu salariile sau iluminatul, de finanțare a instituțiilor publice aflate în subordinea primăriei și pentru plata furnizorilor de bunuri și servicii, precum și pentru continuarea unor proiecte care se aflau în derulare. Pentru județul Vaslui asta ar însemna desființarea a jumătate din UAT-urile actuale, printre comunele aflate în vizor numărându-se Boțești, Bălteni, Ferești, Mălușteni, Delești, Blăgești, Tătărăni, Rafaila, Pochidia sau Gârceni. În ultimii ani, această reformă nu a fost începută nici de guvernele PSD succesive, nici de guvernul Ludovic Orban pentru că este nevoie de votul a minimum două treimi din totalul parlamentarilor pentru a o pune în aplicare. Președintele Klaus Iohannis are acum guvernul și parlamentul său, însă nu are o majoritate cu care să treacă această reformă prin Parlament, pentru votarea ei fiind nevoie și de parlamentarii PSD.




NICIUN COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ