Constantin Tãnase, un brand important pentru Vaslui, prea putin pus în valoare de organizatori!

EVENIMENT… O nouã editie a Festivalului de Umor „Constantin Tãnase” a început ieri în municipiul Vaslui. Startul a fost dat de directoarea muzeului judetean, care a prezentat laureatii Salonului international de caricaturã. A continuat cu parada costumelor de teatru si spectacolul statuilor vivante din Piata Civicã, iar apoi cel din Sala Mare a Casei de Culturã – „Carnavalul” de I. L. Caragiale si concertul trupei Fãrã zahãr din Secu’. Dacã în urmã cu câtiva ani era mare „bãtaie” pe abonamente si bilete, la aceastã editie erau disponibile si în prima zi de festival, pentru cã vasluienii nu s-au mai înghesuit sã le cumpere. Organizat pe bani grei o datã la doi ani, evenimentul ar fi putut sã atragã atentia întregii tãri, însã organizatorii preferã sã-l „pãstreze” local. Cuprinde evenimente frumoase, diverse, atât pentru vasluienii cu gusturi rafinate, cât si pentru cei mai din popor, inclusiv pentru copii, dar se pierde din calcul scopul pentru care a fost conceput si explicat în lucrare aniversarã „Spiritul Tãnase la Vaslui. Jurnal de festival (1970-2020)”: „În toamna anului 1969, vicepresedintele Comitetului Judetean pentru Culturã si Artã, Petre Didilescu, se pare cã a avut ideea înfiintãrii unui festival national care sã ridice Vasluiul din anonimatul cultural, dar prin orice în afarã de folclor”. În era tehnologiei, Festivalul de Umor „Constantin Tãnase” ar fi putut ajunge la toti românii prin actiuni simple, care nu i-ar fi costat absolut nimic pe organizatori. O transmisiune în direct pe pagina de Facebook a evenimentului sau chiar pe TikTok, asa cum, spre exemplu, au fãcut organizatorii Festivalului International de Teatru de la Sibiu, care au încheiat un parteneriat cu platforma, reusind sã bifeze o premierã absolutã la nivel mondial: primul spectacol de teatru transmis live pe TikTok. Însã imaginatia organizatorilor ar fi putut sã meargã mult mai departe: filmulete din culise, scurte interviuri cu actori, video de prezentare a activitãtii marelui actor Constantin Tãnase sau a anumitor cuplete celebre, transmisiuni televizate sau chiar vânzarea drepturilor TV. Sunt posturi de televiziune care se întrec sã transmitã live Zilele comunelor, mai mult ca sigur ar fi fost încântate sã transmitã si un festival dedicat celebrului actor de scenã si de vodevil.

Am spus-o si, cel mai probabil, o vom mai repeta: autoritãtile vasluiene nu stiu sã profite absolut deloc de pe urma evenimentelor organizate, an de an, pe bugete uriase, asa cum, spre exemplu, se întâmplã în alte judete. În timp ce în Cluj-Napoca, festivalul Untold aduce zeci de milioane de euro în oras, la Vaslui, festivalurile sãrãcesc bugetul local, anual, cu zeci de mii de euro. Comparatia dintre cele douã orase este putin fortatã, însã trebuie avut în vedere cã si noi avem festivalurile noastre – Hora din strãbuni, Festivalul de Umor „Constantin Tãnase”, care ar putea sã atragã atentia întregii tãri. Sunt, însã, douã tipuri de management financiar total diferite, unul care produce bani, celãlalt care investeste sume mari de bani fãrã un câstig considerabil, mãcar de imagine, dacã nu financiar.

Cupletele lui Constantin Tãnase, actuale si astãzi, chiar dacã au trecut peste 70 de ani de atunci. Oare de ce nu sunt promovate?

Pentru a întelege de ce Constantin Tãnase este un brand pentru judetul Vaslui, este important sã prezentãm câteva detalii biografice. Spatiul editorial nu ne permite foarte multe, însã chiar si câteva ne sunt suficiente pentru a întelege de ce este o figurã cheie în teatrul de revistã românesc. În 1919 a pus bazele trupei de teatru Cãrãbus în Bucuresti, împreunã cu care a creat o traditie de teatru de cabaret/revistã, traditie prezentã si astãzi, drept dovadã cã Teatrul de revistã din Bucuresti îi poartã numele. Constantin Tãnase a creat un tip de personaj ce a devenit purtãtorul de cuvânt al unei întregi categorii sociale: cetãteanul simplu, umil si necãjit, mereu în contradictie cu birocratia aparatului de stat. Nu de putine ori, în atentia cenzurii. În 1945, spre exemplu, odatã cu invazia rusilor, a reusit sã-i supere cu piesa „Davai ceas” (n.r. Dã ceasul), satirã vizavi de obiceiul rusilor de a perchezitiona oamenii de bunurile personale purtate la vedere, mai ales ceasuri. Rusii l-au amenintat cu moartea si i-au interzis sã mai joace piesa de teatru. Constantin Tãnase a lansat carierele a numerosi artisti, printre care si pe cele ale Mariei Tãnase si Horia Serbãnescu. În 1942 a fost decorat cu Ordinul „Coroana României” în gradul de Comandor. Asadar, o personalitate puternicã, care a refuzat sã se supunã cenzurii. Cupletele sale sunt actuale si astãzi, chiar dacã, între timp, România a trecut de la monarhie la republicã, iar de la comunism, la democratie. Desi festivalul îi este dedicat, rar i-au fost promovate cupletele. Cine i le va asculta sau citi, va întelege si motivele. Ca sã nu mai stati acum sã cãutati, redãm noi un cuplet în rândurile urmãtoare: „În tara asta, tara pâinii / Sã aibã pâine chiar si câinii / Guvernul nostru ne obligã / S-avem o zi de mãmãligã / Lor ce le pasã cum e traiul / Scumpirã trenul si tramvaiul / Scumpirã tot, la cataramã / Pânã si pâinea si tutunul / Si când înjuri pe sleau de mamã / Ei, cicã, eu fac pe nebunul”. Ei, acum cã v-ati fãcut o idee, vã propunem un exercitiu de imaginatie: gânditi-vã cã se realizeazã un video cu acest cuplet, ce reactie credeti cã ar avea organizatorii, în spetã presedintele Consiliului Judetean Vaslui, Dumitru Buzatu, si primarul municipiului Vaslui, Vasile Pavãl? Stim cã imaginatia românilor nu are limite, asa cã mai bine trecem mai departe.

Constantin Tãnase, un brand al Vasluiului, sãrbãtorit o datã la doi ani

Sãrbãtorit o datã la doi ani, Constantin Tãnase nu reuseste sã creeze la Vaslui o emulatie în rândul tinerilor. Atelierele de teatru în cadrul cãrora actorul vasluian Vlad Gãlãtianu îi instruieste pe tineri sunt lãudabile, dar insuficiente pentru a pãstra flacãra sau, mai bine zis, pentru a construi o miscare în acest sens. Talentanti si dornici sã îsi punã în scenã calitãtile, tinerii vasluieni nu au un loc în care sã poatã exersa. Lãudabile sunt si intentiile de a muta spectacolele de teatru din Casa de Culturã în Piata Civicã si Piata Independentei, o premierã pentru acest festival, pentru cã oferã si vasluienilor cu venituri mici posibilitatea de a viziona un spectacol sau un concert. Nu întelegem, însã, strategia autoritãtilor locale din jurul festivalului. Spectacolele continuã sã se joace într-o cadru dezolant, pentru cã nu investesc în Casa de Culturã din Vaslui, pe motiv cã aceasta apartine de Asociatia Nationalã a Caselor de Culturã ale Sindicatelor din România, desi ar putea sã o facã în baza unor parteneriate, asa cum investesc în Republica Moldova. De ani de zile, vasluienilor li se promite un Centrul Cultural „Dimitrie Cantemir” (nr. Casa Armatei). Proiectul a „mâncat” pânã acum 20,5 milioane de lei, Dumnezeu stie câti bani va mai „înghiti” si cât timp va mai trece pânã când va fi finalizat. De neînteles si strategia organizatorilor de a promova festivalul. În era tehnologiei, acest lucru se poate face pe costuri extrem de mici: transmisiune în direct pe pagina de Facebook a evenimentului sau chiar pe TikTok, filmulete din culise, scurte interviuri cu actorii, video de prezentare a activitãtii marelui etc.