MESAJUL PRESEDINTELUI CARP BÂRLAD PENTRU ZIUA IMNULUI
Dragi prieteni, dragi români, având în vedere plecarea atâtora dintre noi în tãri strãine, cugetãm deseori la elementele care mentin unitatea unui popor si la elementele menite sã stea în calea acestei unitãti. Oricine cunoaste istoria României nu poate sã nu fie impresionat de particularitãtile care au determinat oamenii din spatiul carpato-danubiano-pontic sã lupte pentru formarea unui singur stat, sã numeascã acest colt de lume „Casã”. Cred cã si dumneavoastrã vã gânditi la România cu drag deoarece aici s-a clãdit identitatea dumneavoastrã, aici ati fost învãtati ce înseamnã iubirea, în sânul familiei si din perspectiva istoriei acestei tãri ati învãtat ce înseamnã viata. Poporul român, fatã de alte popoare, nu a cãutat niciodatã sã ocupe plaiuri strãine ori sã subjuge alte tãri. Asezarea geograficã a României între douã mari sfere de influentã, a fãcut astfel încât lectiile predate de soartã acestei tãri sã fie cu totul aparte. Situatiile în care s-a aflat România au cerut mereu abilitãti diplomatice deosebite si au antrenat capacitatea sa de a negocia. Românii nu au rezonat niciodatã cu vanitatea, cu foamea neîngrãditã de acaparare ori cu falsul sentiment cã ar fi mai superiori decât alte popoare. Românii, pe parcursul istoriei, au dorit doar sã dea glas chemãrii naturale de a convietui cu cei care gândesc, simt si trãiesc româneste, dinainte ca granitele actuale ale tãrii sã fie trasate. Pentru ca aceastã nãzuintã sã prindã formã în realitate, românii, de la omul cel mai simplu, de la tarã, pânã la omul de stat, au trebuit sã îsi ia angajamentul unei lupte pe viatã si pe moarte, angajamentul unui sacrificiu constient pentru generatiile viitoare, angajamentul unui tribut de sânge desfãsurat pe parcursul celor douã rãzboaie mondiale.
Duminicã, 28 iulie, s-au împlinit exact 105 ani de la declansarea Marelui Rãzboi. Acest moment a însemnat pentru români startul unei curse contracronometru de instruire si înarmare a soldatilor pentru a face fatã unui inamic mult mai bine pregãtit. În plan diplomatic, conducãtorii tãrii trebuiau sã valorifice fãrã cusur necesitatea Marilor Puteri ca România sã intre în rãzboi. Decizia trebuia luatã în ciuda tuturor incertitudinilor, decizie ce ar fi avut ca rezultat ori un dezastru, pierderea a tot ceea ce România dobândise pânã în acel punct, ori realizarea Marii Uniri. Dificultatea de a alege era cu atât mai mare cu cât în ambele aliante aflate în rãzboi existau tãri cu intentii vizibile ori mascate de a ne ocupa teritoriul. Dintr-o populatie de 7,5 milioane de români, 7,73%, adicã aproximativ 667.700 de suflete si-au dat viata pentru ca Marea Unire sã se realizeze, fãrã a se adãuga cei 120.000 de rãniti. Sacrificiul a fost fãcut atât de soldati, cât si de civilii care au cãzut pradã realitãtii terifiante si crunte a conflagratiei.
Dupã doar 21 de ani de la încheierea rãzboiului si de la Marea Unire, toate resursele poporului nostru trebuiau acum sã fie mobilizate pentru a face fatã noilor amenintãri ce s-au ivit cu al Doilea Rãzboi Mondial. În 1939 populatia noastrã numãra 15.970.000 oameni, din care 500.000 morti si 332.700 rãniti au reprezentat jertfa pentru mentinerea unitãtii, unitate care se pãstreazã si la 80 de ani de la declansarea conflictului. Astãzi avem posibilitatea clãdirii unui viitor asa cum ne dorim, însã ne sabotãm noi însine calea prin uitare, ignorantã si superficialitate. Harta României s-a format în urma sacrificiului acestor strãmosi, râurile au fost înrosite de sângele lor, codrii au tremurat la sunetul focurilor de armã, iar în final tãrâna le-a acoperit trupurile neînsufletite.
Spectacol împotriva uitãrii la Deda, oferit de CARP Bârlad
Cei care nu dau importantã istoriei noastre nu realizeazã cã este imperativ ca fiecare român sã-si aducã aportul pentru dezvoltarea tãrii în orice clipã. Dacã pentru unii moartea a însemnat glorie, pentru noi moartea a însemnat pretul libertãtii generatiilor viitoare. Acest pret nu trebuie uitat, motiv pentru care Asociatia Casa de Ajutor Reciproc a Pensionarilor ,,Elena Cuza’’ Bârlad va organiza împreunã cu Primãria si Consiliul local din Deda si Asociatia Nationalã Cultul Eroilor ,,Regina Maria’’, filiala Vaslui, spectacolul intitulat ,,Credinta si eroismul militarilor români în fãurirea României Mari’’, ce se va desfãsura duminicã, 28 iulie 2019 în localitatea Deda. Cu riscul de a pãrea cã avem aspiratii depãsite ori învechite, alegem sã reprezentãm glasul constiintei nationale pe care trebuie clãditã realitatea acestei tãri, glas ascultat din ce în ce mai putin în societatea actualã.
Ziua Imnului National
Pe data de 29 iulie a fiecãrui an, glasul constiintei nationale încearcã sã pãtrundã încã o datã în mintea si inimile românilor de Ziua Imnului National, zi instituitã în anul 1998, prin Legea nr. 99/1998. Prin evenimentul organizat propunem sã ne reamintim de încãrcãtura emotionalã ce a dus la crearea imnului pe muzica lui Anton Pann si versurile scrise de Andrei Muresanu. „Marseilleza românilor”, dupã cum obisnuia sã-i spunã Nicolae Bãlcescu, a rãsunat pentru prima datã în timpul Revolutiei de la 1848. Dorinta inimilor pline de bucurie si sperantã, curajul de a lupta pentru tarã, au fost concentrate în versurile bistriteanului instruit la scolile Blajului. Puterea de expresie a versurilor este valabilã si în prezent. Dupã nenumãrate schimbãri sociale si politice care au adus la modificarea imnului natíonal ( „Trãiascã regele” din 1884, „Zdrobite cãtuse” din 1948, „Te slãvim Românie” între anii 1953-1975, „Pe-al nostru steag e scris unire” , apoi „Trei culori cunosc pe lume” pânã la sfârsitul anului 1989) la 24 ianuarie 1990, ,,Desteaptã-te, române!’’ a devenit Imnul de Stat al României. Astãzi putem privi nestingheriti Podisul Transilvaniei, aflat în centrul tãrii, ce se aseamãnã cu o cetate înconjuratã de ziduri, anume de Muntii Carpati. În jurul ,,tãrii de dincolo de pãduri’’ se astern câmpii, dealuri, izvorãsc ape ce coboarã pânã în bratele Dunãrii si Mãrii Negre. Ni se dezvãluie o armonioasã simetrie, simetrie care a inspirat de-a lungul timpului iubirea si respectul pentru plaiurile natale. Asa cum muntii, pãdurile si apele apartin acestor tinuturi, asa si sufletul românului care nu a uitat valorile traditionale si jertfa celor care s-au ridicat la ceruri apartine pãmântului românesc. În cele din urmã am dori sã rãmâneti cu îndemnul lui Ion I.C. Brãtianu: „Sunteti, domnilor, reprezentantii unui popor care este mândru si poate fi mândru de trecutul sãu, si care trebuie sã aibã mare încredere în viitorul sãu. Nu scãdeti rolul pe care el trebuie sã-l aibã în lume; fiti cât de modesti pentru persoana dumneavoastrã, nu fiti modesti pentru poporul pe care îl reprezentati.” Nu uitati cã sunteti români, cã eroismul si credinta sunt necesare si astãzi, în viata de zi cu zi, nu numai pe câmpul de luptã!
Presedintele Casei de Ajutor Reciproc „Elena Cuza„ din Bârlad, Mihai Nicolaie
