Cum poate statul să ridice case mai ieftine cu 40%

Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului (MDRT) a ajuns în faza de finalizare a cadrului legal privind parteneriatele public-private în domeniul locativ. Constructorii aşteaptă primele contracte cu statul, însă sunt sceptici în privinţa şanselor de reuşită ale unor asemenea proiecte.

Principalul atu al unui parteneriat cu statul în sectorul construcţiilor de locuinţe este costul redus al produsului final. Numai terenul şi infrastructura pe care autorităţile locale ar putea să o pună la dispoziţia partenerilor privaţi ar conduce la o reducere a preţului de vânzare cu până la 40%. Mai mult, locuinţele pot fi destinate şi închirierii. Din calculele specialiştilor MDRT a rezultat o chirie medie de 150 de euro la locuinţele construite în parteneriat public-privat.

„Noi am gândit aceste parteneriate astfel încât recuperarea investiţiei să se facă în termen de maximum 20 de ani, pentru a fi atractivă. Din calculele noastre a reieşit că la o perioadă de amortizare de 15-20 de ani, nivelul chiriei ar putea fi de 150 de euro. Un nivel rezonabil în contextul actual. Este clar că aceste locuinţe vor fi atractive doar în oraşele mai scumpe“, a declarat pentru Capital Ioan Andreica, ministru secretar de stat în cadrul MDRT. Principala problemă apărută la elaborarea cadrului legal a fost modul în care investitorul îşi va recupera investiţia. În cazul în care partenerul privat nu va reuşi să vândă sau să închirieze locuinţele dezvoltate într-un ritm constant, el nu va putea să-şi acopere costurile de finanţare. În aceste condiţii, statul ar trebui să susţină pentru o perioadă investitorul prin facilitarea unor garanţii.

„Aici ar fi nevoie ca ministerul să ofere garanţii pentru primii ani, pentru că este o investiţie cu risc mare. Trebuie să găsim o soluţie. Acum, lucrăm la programul de aplicare, ce va cuprinde detalii privind asocierea, execuţia şi administrarea acestor imobile, care va fi aprobat prin ordin al ministrului. Programul e pregătit, săptămâna viitoare îl definitivăm. În toamnă ar trebui să începem lucrările la primele proiecte“, a explicat Andreica.

O posibilă gură de oxigen

Din lipsă de activitate, o serie de investitori din sectorul imobiliar au intrat în insolvenţă sau chiar au falimentat. Consultanţii din acest sector sunt de părere că dezvoltatorii au început să realizeze că perioada profiturilor uriaşe a trecut şi vor accepta să intre în parteneriate cu statul şi pentru un profit redus.

„Sectorul construcţiilor a fost al doilea mare contributor la creşterea PIB-ului, iar acum este principalul contributor la scăderea lui. Nu există altă modalitate de relansare a sectorului, pentru că nu există altă variantă de reducere a costurilor“, spune Ioan Bejan, consultant al Institute for Real Estate, Construction and Housing Viena. Potrivit acestuia, construcţia de locuinţe în parteneriat public-privat are un efect multiplicator, în sensul în care cu aceeaşi bani în loc de două locuinţe se pot construi cinci. Colaborarea cu statul poate reduce costul dezvoltării atât prin contribuţia autorităţii cu terenul şi infrastructura, cât şi pe latura de finanţare prin oferirea unor dobânzi preferenţiale sau a unor garanţii parţiale, după cum se practică şi pe pieţele vestice.

Parteneriate eşuate

Experienţa unor parteneriate din trecut îi face pe dezvoltatori să fie sceptici în privinţa şanselor de reuşită a unor proiecte în colaborare cu statul. Exemple precum Esplanada, proiect estimat la un miliard de euro, pe care TriGranit urma să îl dezvolte în parteneriat cu statul român, a eşuat din cauza unor terenuri cu probleme juridice. Fosta Casa Radio, viitorul complex comercial Dâmboviţa Center aflat în dezvoltarea Plaza Centers, se mişcă greoi din lipsa unui partener financiar dispus să arunce în joc circa 600 milioane euro.

Situaţii de acest gen sunt întâlnite şi pe zona de infrastructură, unde consorţiul Vinci-Aktor a renunţat la contractul de construcţie în concesiune a tronsonului de autostradă Comarnic-Braşov, în valoare de 1,5 miliarde euro, din lipsa finanţării. „La nivel teoretic, el poate funcţiona, dar noi trăim în realitate. Parteneriatele care durează mai mult de un mandat politic nu pot funcţiona în România. Din păcate, parteneriatele cu autorităţile române sunt dezechilibrate. Ori privatul vrea să se folosească de slăbiciunea autorităţilor şi câştigă prea mult, cum sunt cele mai multe cazuri, ori autorităţile împovărează privatul în mod extrem“, a subliniat Dan Ioan Popp, preşedintele Impact, companie care dezvoltă proiectul Dealul Lomb din Cluj, în parteneriat cu primăria.




NICIUN COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ