PROBLEMÃ Autoritãtile locale s-au mobilizat, în urma anchetei pornite de ziarul nostru, în care se atrãgea atentia asupra pericolului reprezentat de sutele de tone de cianuri care zac în depozitele Vascovin. Ieri, în plinã sedintã a Colegiului Prefectural, directorul DGFP Vaslui, Mihãitã Pantâru, a ridicat problema deseurilor toxice rãmase dupã desfiintarea fostei societãti Vascovin. Finantistul-sef a cerut sã se acceseze fonduri euroene pentrru neutralizarea cianurilor rãmase depozitate pe teritoriul altor douã societãti care au preluat activele fostului Vascovin, cianuri care sunt foarte toxice si care, în cazul în care recipientele în care sunt pãstrate ar avea scurgeri, ar otrãvi pânza de apã freaticã din Vaslui. Rãspunsul comisarului-sef de la Garda de Mediu, Adrian Jecu, a fost cã el, personal, a încercat sã consilieze pãrtile implicate, inclusiv prin întâlniri mediate de prefectul judetului, Csaba Levente Szekely, dar problema principalã care stã în calea accesãrii de fonduri europene sau guvernamentale o reprezintã asumarea responsabilitãtii cu privire la aceste deseuri.
Jecu a spus cã s-au gãsit firme specializate, însã nu se stie cine este proprietarul. “Le-am gãsit chiar si o firmã specializatã în neutralizarea acestor deseuri de cianuri, la un pret modic, ne-am întâlnit, am discutat, au fost de acord pe moment, dar dupã câteva zile au declinat întelegerea. Eu îi înteleg, dacã ar fi de acord în mod oficial cu rezolvarea propusã de noi, rezolvare al cãrei cost ar fi oricum mai mic decât amenzile aplicate, ar însemna cã-si asumã responsabilitatea asupra proprietãtii deseurilor, deseuri care de fapr nu sunt ale lor. Dacã nu se aprobã eventualul proiect cu privire la finantarea cheltuielilor pentru neutralizare, ei vor rãmâne pe cap cu aceastã problemã”, a spus acesta. Ieri, în plenul sedintei sefilor de deconcentrate, s-a decis stabilirea unei întâlniri între pãrtile implicate, inclusiv a Agentiei de Protectia Mediului, DGFP Vaslui si a prefectului judetului, pentru încercarea de solutionare a problemei. Având în vedere vechimea acestor deseuri toxice, este posibil ca toatã aceastã problemã sã fie de fapt o furtunã într-un pahar de apã, deoarece în decursul anului este posibil ca aceste cianuri sã se fi neutralizat pe cale naturalã, dar, totusi, pentru stabilirea gradului de toxicitate, este nevoie de o analizã fãcutã de un laborator certificat, analizã care costã în jur de 150 milioane lei vechi, dar a cãrei costuri nu este nimeni dispus sã le plãteascã.
O poveste veche, dar care riscã sã degenereze
La desfiintarea Vascovin, oficialii din conducerea judetului au aflat un fapt uluitor: în depozitele unitãtii existau câteva sute de tone de cianuri, care trebuiau neutralizate cât mai repede. În octombrie 2003, directorul de atunci al DGFP Vaslui, Alec Bujorianu, si directorul executiv al Agentiei pentru Protectia Mediului, Constantin Dorobãt, încheie o minutã cu noul cumpãrãtor al activelor de la Vascovin, Marcela Butnaru (în numele si pentru Agrimex Company SRL), alãturi de conducerea Vascovin, prin care ultima se obligã sã neutralizeze peste 500 de tone de cianuri, substante care erau folosite în prepararea vinurilor si coniacurilor, în perioada în care Vascovin producea pentru piata internã. În timp, sutele de tone de cianuri nu au mai fost neutralizate. Lichidatorul Vascovin a uitat care-i sunt îndatoririle si s-a multumit cu banii luati de pe vânzarea activelor, desi peste 500 de tone de slam de Albastru de Prusia trebuiau distruse, înainte de a se produce un dezastru ecologic. În februarie 2011, Garda de Mediu Vaslui a venit sã vadã în ce conditii sunt stocate cianurile de la Vascovin, în cele douã locatii (fostul sediu central si unitatea de vinificatie din zona Motor Grup, la iesirea spre Bacãu). În mod ciudat, desi stiau cã firmele în cauzã nu detin cianurile în proprietate, comisarii Gãrzii de Mediu au aplicat amenzi de câte 100 de milioane lei vechi pentru fiecare firmã, spre uluirea patronilor.
