spot_img
23.5 C
Vaslui
14-iul.-2024
spot_img

„Dacă Republica Moldova nu se integrează, graniţa cu UE rămâne străvezie”

- Advertisement -

Ion Negrei, viceprim-ministrul Republicii Moldova crede că securitatea la graniţa UE ţine de integrarea ţării sale şi că votul diasporei basarabene ar putea crea surprize la alegerile anticipate.

Numărătoarea inversă până la alegerile anticipate de pe 28 noiembrie din Republica Moldova a adus în atenţia politicienilor – în special a celor din Alianţa pentru Integrare Europeană – electoratul din diaspora.

Basarabenii de peste hotare ar putea avea un vot decisiv, pe modelul de anul trecut al României, sugerează Ion Negrei, vice-premierul Republicii Moldova, într-un interviu acordat EVZ sâmbătă, la conferinţa „Şanse egale pentru o Europă unită”, de la Veneţia.

„Votul de peste hotare vine către partidele democratice”

EVZ: Sunteţi la Veneţia, în campanie electorală, pentru a vă întâlni cu disapora basarabeană de aici. Cât de mult contează votul de aici pentru alegerile de luna aceasta?
Ion Negrei: O mare speranţă în actuala campanie o avem în cetăţenii moldoveni din diasporele pe care le avem. Este un element deja european şi mizăm foarte mult pe ei. Dânşii au un alt mod de gândire, un alt comportament, au gustat din democraţie, din libertate, din activitatea antreprenorială de peste hotare. Şi de aceea sunt foarte pregătiţi de încadrare în procesul acesta de modernizare al Republicii Moldova.

Câte voturi speraţi să obţineţi de la basarabenii plecaţi peste hotare?
Noi mizăm pe fiecare alegător. Situaţiile sunt însă diferite, nu toţi conştientizează preţul votului, atât al celor din Republica Moldova, cât şi al celor de peste hotare. Mizăm ca din cei aflaţi peste hotare la momentul de faţă să participe majoritatea şi să-şi dea votul pentru democratizare, europenizarea Republicii Moldova. Dacă ar fi să dăm o cifră, ne gândim că am putea să obţinem cel puţin dublu faţă de cât am avut la alegerile precedente. Atunci peste hotare au votat 17.000 de cetăţeni, dacă se dublează numărul acesta, deja ar fi un succes. Noi sperăm la mai mult.

Am vrea ca în momentul de faţă cetăţenii moldoveni aflaţi peste hotare să conştientizeze preţul votului lor şi să-l ofere forţelor democratice de la Chişinău.

Ar putea să fie, ca în alegerile prezidenţiale de anul trecut din România, votul diasporei unul decisiv pentru alegerile din Moldova?

Da. Şi cu siguranţă că votul de peste hotare vine către partidele democratice, de orientare europeană.

Este această apropiere în campanie de diaspora o „lecţie” pe care aţi învăţat-o după alegerile din România de anul trecut? S-a discutat în coaliţia din care faceţi parte despre această strategie?

S-a discutat, însă lucrurile nu se repetă întotdeauna. Este o altă situaţie în Republica Moldova şi a fost un caz particular ceea ce s-a întâmplat la alegerile din România din 2009. Nu ştiu dacă votul de aici ar fi hotărâtor ca şi în cazul României. Dar, în fond, este de preţ.

Vă aflaţi aici să atrageţi voturile din diaspora?
Este o acţiune de sensibilizare a comunităţilor de moldoveni din Italia. Este o chemare la votul din 28 noiembrie. Sperăm ca dânşii să transmită acest mesaj mai departe în rândul comunităţii şi să avem sprijinul lor. Eu, în momentul de faţă, reprezint Partidul Liberal şi aici am venit într-o misiune de partid, nu una de guvern. Şi sunt în afara programului de lucru, sâmbătă şi duminică, pentru a mă întâlni cu comunităţile de moldoveni de aici. În rest, sunt în activitate la guvern. Celelalte partide din coaliţie nu ar putea interpreta în vreun fel prezenţa mea aici, pentru că şi ele vin cu acelaşi mesaj. Mesajul este transmis din partea tuturor partidelor democratice, din partea Alianţei pentru Integrare Europeană.

O mare problemă în spaţiul european este securitatea la graniţa UE cu Republica Moldova. Ce măsuri poate lua guvernul din care faceţi parte pentru a opri trecerea ilegală spre UE pe la această frontieră?

Noi înţelegem responsabilitatea care îi revine guvernului în faţa organismelor europene, a UE. Republica Moldova trebuie să fie o zonă de securitate colectivă, de securitate europeană. Securizarea de care vorbiţi dumneavoastră o putem obţine numai în cadrul unul proces de integrare în UE a Republicii Moldova. Rămasă în afara graniţelor UE, prea mari sunt responsabilităţile pentru ţară mică. Şi sunt limitate şi posibilităţile noastre.

Spuneţi, practic, că dacă Moldova nu va integrată curând nu poate exista securitate la graniţa cu UE?

Dacă nu ne integrăm, graniţa aceea va fi străvezie. Şi guvernul de Chişinău nu va fi în stare să facă faţă rigorilor europene pentru o securizare colectivă. Susţinerea pe care am primi-o din partea UE ar însemna practic şi asigurarea acestei securităţi.

„Cred că apropierea de România vine din ceva mai adânc”

Multe dintre bisericile româneşti din nordul Italiei au devenit punct de legătură între basarabeni şi români, un semn al apropierii de România. Ce credeţi despre această realitate?
Eu cred că este un lucru bun că în diaspora comunicarea dintre cetăţenii Republicii Moldova şi cetăţenii români se manifestă pe linia această bisericească. Dar cred că apropierea aceasta vine din ceva mai adânc. Deoarece comunitatea etnică, comunitatea lingvistică, culturală şi aşa mai departe, fac ca acest proces de integrare să fie mai lesne de înfăptuit în cele două comunităţi. Având în vedere că în lumea occidentală sunt foarte evidente aceste modele de colaborare între disapore, ar fi tare deocheat dacă am avea nişte distanţe între cele două comunităţi. E vorba de bagajul cultural care există în fiecare dintre noi, cei care am păşit în afara graniţelor. Şi spiritul acesta naţional se manifestă mai bine atunci când ţi-ai găsit locul de baştină. Cauţi apropierea, cauţi contactul. Asta fac şi basarabenii care caută bisericile şi centrele culturale româneşti. Lucrul acesta este de salutat.

Ce alternative proprii – centre, instituţii – ar putea oferi Republica Moldova pentru cetăţenii ei aflaţi peste graniţă?

Eu cred că sunt asociaţii comune cu românii. Pe plan guvernamental, cred că nu e bine să mergem separat la crearea de astfel de structuri. Poate doar să creăm nişte instituţii care să apropie cele două diaspore. Aşa ar fi mai onorabil pentru ţările noastre la momentul de faţă. S-ar vedea că această colaborare dintre România şi Republica Moldova nu are loc numai la nivel de state, ci că se colaborează şi cu diaspora.

Ar fi fost această apropiere, să-i spunem „pe faţă”, dintre basarabeni şi români posibilă în timpul fostului regim din Moldova?

Precedenta guvernare a căutat să formeze o diasporă moldovenească contrapusă diasporei româneşti şi partidelor democratice de opoziţie din Moldova. Se încerca o imagine moldovenistă, se spunea că e vorba de o identitate diferită de cea românească. Lucru care crea o confuzie. Partidul comuniştilor neavând temei pe acest curent moldovenist în interior căuta să promoveze această imagine afară. Făceau festivaluri, degustări de vinuri, mai făceau foarte frecvent congrese ale diasporei moldoveneşti la Chişinău unde se amplificau mesajele moldoveniste.

Basarabeni mutaţi în Vest care promovau mesajul moldovenesc…
Da, erau basarabeni. Dar erau şi de alte etnii şi prin dânşii se promova mesajul moldovenesc venit din platforma politică. Ei au avut asociaţiile astea cât au avut sprijin de la Chişinău. Aşa că acum ele au dispărut pentru că nu au fost fireşti, nu izvorau din necesităţile comunităţii, erau alimentate, chiar şi dirijate. Rămân însă acele asociaţii mixte, de colaborare între români şi moldoveni.

evz.ro

- Advertisement -
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
Ultimele Știri
Ultimele Știri

7 COMENTARII

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.