spot_imgspot_img
10 C
Vaslui
26-apr.-2024

De la rosii ecologice la purcei vietnamezi (foto)

- Advertisement -

Fermã unicat în România

BUSINESS Europenii se dau în vânt dupã produse ecologice, atât legume cât si carne, asa cã de anul trecut vasluianul Virgil Ursu, din comuna Bogdãnita, a demarat o afacere înfloritoare, cu rosii de-ale noastre, fãrã pic de îngrãsãmânt în ele. Printr-un proiect care apartine Alexandrei Bãrbulescu din Sinaia, având ca finantator pe Gabriel Subtirelu, sotul ei, si cu ajutorul lui Virgil Ursu, s-a înfiintat în satul Rãdãiesti, comuna Bogdãnita, o fermã de peste un hectar, pe întinsul cãreia a plantat în primul an rosii, castraveti, ardei si vinete. Ideea lui a dat roade, iar din acest an el a început sã creascã pe lângã rosiile bio de Bogdãnita, deja celebre pe pietele de desfacere din judet si din Bucuresti, si porci “ecologici” rasa Mangalita, porci vietnamezi si porci din rasa PIC. Ferma sa, denumitã “Raiul legumelor bio”, se dezvoltã de la an la an, urmând ca anul viitor, dupã trecerea celor doi ani de conversie, firma din Austria care îi monitorizeazã afacerea, sã îi elibereze certificatul pentru produsele BIO! Si tot de la anul, la ferma sa, Virgil Ursu va creste pe lângã porcii eco, caprele bio si mufloni, porci mistreti precum si cerbi lopãtari.

Secretarul comunei Bogdãnita, Virgil Ursu, este un om cu o calitate deosebitã: harnic si priceput în ceea ce si-a propus sã facã de doi ani de zile: o fermã de productie a legumelor bio: rosii, ardei gras si ardei iute, varzã, castraveti, toate ecologice. „Dupã cum se stie, un produs ecologic este sutã la sutã natural, fãrã substante organice, chimicale, de la sãmântã pânã la solul unde este plantat. Am vrut sã produc legume ecologice, pentru cã sunt cele mai sãnãtoase. Diferenta majorã dintre legumele din piatã, tratate chimic si legumele ecologice o reprezinta gustul, dar existã si alte elemente distinctive. O rosie naturalã (eco) trebuie sã aibã seminte vizibile, iar interiorul sã fie mai copt decât exteriorul. Rosiile care au fost tratate cu hormoni au pliuri si dungi maronii. În plus, nu au seminte, au acea gelatinã verde si piscã pe marginea limbii în momentul în care le consumãm. O legumã sau un fruct crescut cu îngrãsãmânt chimic nu rezistã mai mult de 5-7 zile de la recoltare, în timp ce unul natural rezistã si o lunã de zile”, ne-a spus Virgil Ursu. Ajutat de Gabriel Subtirelu, care este investitorul strategic al fermei de legume eco din Bogdãnita, Virgil Ursu, împreunã cu Alexandra Bãrbulescu, sotia omului de afaceri Gabriel Subtirelu, au reusit sã obtinã finantare de la UE, prin mãsura 1.1.2, de instalare a tinerilor fermieri. Anul trecut, din serele care se întind pe 6000 de metri pãtrati au obtinut primele productii de legume bio, care sunt monitorizate timp de doi ani de firma Austria Bio. Dupã acest an, ferma “Raiul Legumelor Bio” din Bogdãnita, care are deja un hectar, va obtine certificatul mult dorit, acordat de Austria Bio, care sã ateste cã legumele sale produse la Bogdãnita sunt în totalitate ecologice. Acum în serele sale are un soi de rosii numit “Venetia” si rosii soiul “Cherry Bell”, care sunt la a doua generatie si au o dulceatã si un gust extraordinar de bun. Mai are si ardei grasi, rosii si varzã, toate ecologice

Fermã de capre

Virgil Ursu nu s-a oprit numai la productia de legume bio. A construit câteva hale, unde vrea sã aducã în cel mai scurt timp capre! „Dupã rosiile bio de Bogdãnita, urmeazã sã înfiintez o fermã de capre de rasã purã, alpinã, care este rentabilã ca si productie de carne cât si de lapte (o caprã dã între 6 si 8 litri de lapte/zi). Caprele vor fi crescute si hrãnite tot ecologic, cu hranã 100% naturalã, fãrã chimicale, cu respectarea normelor impuse de Austria Bio”, a spus Virgil Ursu. În urmãtoarea halã, construitã dupã un proiect de al sãu personal, Virgil Ursu creste zeci de porci ecologici din rasa Mangalita, rasa vietnamezã si rasa PIC.

Mangalita, porcul cu înfãtisare de oaie!

Rasa este cunoscutã în România si în întreaga Peninsulã Balcanicã de peste 150 de ani. Este o rasã consolidatã din punct de vedere genetic si are cinci varietãti de culoare: rosie, neagrã, cu abdomen de rândunicã, lupie (baris) si blonda. Datoritã pãrului sãu lânos si cret, aminteste de un miel, ce-i drept, unul mai murdar si mai mare. Are capul mic, urechile uriase care atârnã în fatã. Are un gât mare si ceafa latã, cilindricã si scurtã. Trunchiul este potrivit de lung, spatele musculos, solid. Pieptul este adâncit, burta mare (trãsãturã specificã porcinelor!) si picioarele scurte. Porcul Mangalita are o dezvoltare lentã, se maturizeazã devreme, este prolific (fatã 5-6 purcei), suportã foarte bine întretinerea extensivã, în spatiu liber, cãreia i se adapteazã usor. În libertate poate alerga dupã bunu-i plac, se poate odihni, mai pe româneste: poate trãi linistit. Dacã are parte de o crestere „deschisã”, adicã în libertate, fãrã constrângeri, consumatorii se vor bucura de o carne delicioasã, de o culoare mai închisã, carne preferatã pânã si de amatorii de produse bio. Carnea acestei rase de porc contine putinã apã, în comparatie cu cea rezultatã de la porcii crescuti intensiv, în spatii cu multe alte animale îngrãmãdite. Tocmai de aceea, acest porc este recomandat pentru obtinerea produselor de carne bazate pe uscare si pentru fabricarea suncii.

Purceii vietnamezi

Porcii vietnamezi sunt o rasã de porci de talie mai micã fatã de porcii autohtoni, fiind de culoare neagrã si sunt mult mai usor de întretinut în comparatie cu porcul “românesc”. Hrãniti mai sãnãtos, mai supli, mult mai gustosi, carnea lor nu contine colesterol, iar purceii vietnamezi sunt la mare cãutare. Aceastã specie are stratul de grãsime aproape inexistent, carnea lor fiind mult mai sãnãtoasã, deoarece nu contine colesterol. Porcii vietnamezi mai sunt numiti si “porcii ecologici”, deoarece acestia sunt ierbivori. Cresterea porcilor vietnamezi este mai usoarã decât cea a porcilor autohtoni. Vietnamezul poate trãi foarte bine cu furaje de origine vegetalã, cu tãrîte, mere, varzã sau iarbã pentru cã porcul vietnamez este vegetarian. Porcii vietnamezi, spre deosebire de cei autohtoni, nu pot atinge greutatea de 200, 300 kilograme. Porcul vietnamez la maturitate nu depãseste greutatea de 120 maxim 130 kilograme.

- Advertisement -
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
Ultimele Știri
Ultimele Știri

13 COMENTARII

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.