spot_img
18.4 C
Vaslui
25-iun.-2024
spot_img

Dincolo de legile sunetelor: „Sint surdo-mut! Cum sun la 112 dupa ajutor?”

- Advertisement -

Autoritatile sustin ca la momentul actual exista un sistem prin care surdo-mutii pot apela acest serviciu, dar care are nevoie de imbunatatiri, prevazute a aparea undeva prin 2012 u realitatea insa arata cu totul altfel: copiii hipoacuzici nu stiu la cine sa apeleze in caz de pericol, iar la noi in judet exista un singur interpret mimico-gestual autorizat u Asociatia „1 Iunie 2001” Buzau incearca de ani de zile sa sensibilizeze autoritatile si Parlamentul pentru a se lua masuri in ajutorul surdo-mutilor u persoanele hipoacuzice au ajuns sa-si depaseasca deficientele si sint prezente in Parlamentul European si in cele nationale din Europa.

Respins, marginalizat, neinteles, lipsit de aparare si dezorientat. Asta simte un surdo-mut cind ceilalti din jur nu il inteleg, nu il ajuta, dar nici nu se obosesc sa o faca. Sa presupunem – desi departe de adevar nu sintem – ca un copil hipoacuzic este victima unui accident, este martorul unei nenorociri sau cineva apropiat acestuia are nevoie de ajutor. Deznodamintul situatiei sta in miinile unui singur apel telefonic: 112. Banal, gratuit si la indemina oricui, insa nu pentru acesti copii pentru care drepturile si facilitatile fundamentale sint un deziderat abstract. Autoritatile sustin ca la momentul actual exista un sistem prin care surdo-mutii pot apela acest serviciu, dar care are nevoie de imbunatatiri, prevazute undeva prin 2012. In realitate insa, lucrurile stau cu totul altfel. Florin Turcanu este hipoacuzic, elev in clasa a XII-a la Centrul Scolar pentru Educatie Incluziva „Elena Doamna”. Desi s-a nascut surdo-mut, te poti intelege cu el. Este istet, dezinvolt, binecrescut si prietenos. Nu poate comunica decit prin limbajul semnelor, insa ii poti citi dorintele si durerile in priviri. Intrebat pe cine anunta daca este singur si are nevoie de ajutor, ridica neajutorat umerii, in semn de „nu stiu”. Nu poate suna Politia si nu stie cum sa reactioneze intr-o astfel de situatie, explica el prin gesturi tacute. Din cei 270 de copii inscrisi la centru, peste 100 sint surdo-muti. La nivelul judetului insa, 407 de suflete tacute sint inregistrate, dintre care 198 femei si 209 barbati. Ca nivel al deficientei, cei mai multi sint gradul III, 656. Nici profesorii care au grija de elevii de la „Elena Doamna” zi si noapte nu au auzit de vreun sistem 112 aliniat problemei lor. Zidurile scolii insa, ii protejeaza. „Daca se intimpla ceva, ei sint monitorizati si pot apela la serviciile supraveghetorilor de noapte, profesorilor si a pedagogilor. Daca sint in afara scolii, stiu ce au de facut. Nu sint retrasi si pot cere ajutorul celor din jur, insa nu stiu citi dintre acestia il vor oferi. Daca sint singuri, nu stiu cum ar putea sa se descurce”, ne-a marturisit Petronela Manolache, director adjunct la „Elena Doamna”.

Mesaje text sau video, alternativa la sistemul actual

Serviciul de Telecomunicatii Speciale (STS) incearca sa gaseasca o forma potrivita pentru a-i ajuta pe cei care nu pot vorbi. In acest moment exista o procedura standard, care se doreste a fi imbunatatita prin introducerea unor mesaje text sau video in locul vocei. „În aceasta etapa, pentru a raspunde unor astfel de solicitari exista o procedura pe care operatorul 112 are obligatia sa o respecte. Astfel, cind operatorul receptioneaza apeluri fara voce sau apeluri cu linia deschisa – aceasta situatie poate fi rezultatul unui numar de motive, inclusiv faptul ca apelantului îi este teama sa vorbeasca din cauza ca este un intrus în casa, din cauza unei probleme medicale sau apelantul are deficiente de vorbire sau nu poate vorbi – urmeaza urmatoarele proceduri: Operatorul va spune „112, ce urgenta aveti?” cu voce tare, de doua ori. Daca nu primeste nici un raspuns, atunci spune „ Apasati o tasta a telefonului sau faceti un zgomot daca ma auziti”. Daca la nici una dintre aceste proceduri operatorul nu primeste un raspuns, atunci apelul va fi transferat politiei, linia raminind deschisa pentru a auzi orice sunet care poate ajuta la a identifica natura urgentei pina cind apelul va fi preluat de catre agentia specializata de interventie potrivita”, spune colonelul Adrian Fulea, ofiterul de presa al STS. Pina anul viitor se doreste introducerea unei noi metode pentru ajutarea persoanelor hipo-acuzice. La nivelul Uniunii Europene exista în derulare proiectul pilot REACH 112 cu scopul de a standardiza accesul tuturor cetatenilor cu nevoi de ajutor la serviciile de urgenta printr-o alternativa la sistemul voce si anume text sau video. Sistemul de urgenta din România are implementata functia de procesare a apelurilor receptionate în format text care urmeaza a fi tratate în toate aspectele ca apeluri de urgenta si va fi activata odata cu definirea standardului la nivel european.

34 de „talmacitori” ai tacerii in tara, unul in Focsani

Potrivit normelor europene, orice institutie de stat sau privata care lucreaza cu publicul ar trebui sa angajeze cite un interpret mimico-gestual, care sa medieze dialogul intre surdo-muti si reprezentantii respectivelor institutii. In realitatea tarii noastre insa, lucrurile stau cu totul altfel. Nu exista nici o institutie in Romania care sa dispuna de un astfel de „talmacitor” al tacerii. Ce se intimpla cu surdo-mutii care trebuie sa se inteleaga cu autoritatile cind au de rezolvat o problema? In judetele unde Agentia Nationala a Surzilor (ANSR) are filiale, acestia dau navala in aceste asociatii care ofera benevol serviciile interpretilor mimico-gestuali. Ultima statistica a Directiei Generale pentru Protectia Persoanelor cu Handicap socotea la nivelul intregii tari 34 de interpreti mimico-gestuali autorizati, majoritatea dintre acestia angajati la ANSR. La noi in judet exista unul singur. Este vorba despre Lonia Popescu, profesoara la Centrul Scolar pentru Educatie Incluziva „Elena Doamna”. Absolventa a unor cursuri organizate in Bucuresti de ANSR, profesoara este singurul interpret mimico-gestual autorizat din judet, desi majoritatea profesorilor de la Centrul „Elena Doamna” cunosc limbajul. De ani de zile este voluntara „Asociatiei 1 Iunie 2001” din Buzau, un real etalon pentru ce inseamna lupta pentru drepturile surdo-mutilor. Consecventa a rolului pe care si l-a asumat inca de la infiintare, asociatia acorda servicii specializate pentru peste 100 de familii de surdo-muti din Buzau si judetele invecinate, printre care si Vrancea. Necesitatea vitala a surdo-mutilor, cea a unui serviciu 112 care sa le fie destinat in exclusivitate este unul din proiectele lor cele mai sonore. Pentru inceput, ideea a fost pusa in practica la nivelul asociatiei din Buzau, inca din 2010 existind zece abonamente de telefonie mobila, dintre care patru cu camera video si sase prin sms. In cadrul acestui sistem au fost cooptati si surdo-muti din Focsani, Suceava si Galati. Dupa cum sustine si Lonia Popescu, telefoane cu tehnologie 3G au fost impartite si citorva elevi de la „Elena Doamna”.

„Vocea” surdo-mutilor, fara ecou in Parlament

Pentru respectarea drepturilor legale, Asociatia „1 Iunie 2001” a facut in urma cu doi ani o sesizare catre Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii, in conformitate cu legea privind Serviciul National 112, pentru ca si surdo-mutii sa aiba acces la numarul de urgenta. Alte solicitari au fost facute si la Consiliul National al Audiovizualului sau Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale, privind incalcarea dreptului la imagine al copiilor de catre posturile de televiziune. „I-am explicat Robertei Anastase cu ce se confrunta surdo-mutii si ne-a intrebat ce solutii sint. Eu cred ca tot sistemul ar trebui pus la punct. De la cursuri pentru parinti si cadre didactice pentru deprinderea limbajului mimico-gestual, la telefoane 3G si camere web care se pot folosi pentru contactarea autoritatilor locale”, ne-a explicat profesoara Lonia Popescu.

Primii parlamentari surdo-muti din spatiul UE

Surdo-mutii si-au facut sonora „vocea” si in spatiul UE, daca nu prin problemele cu care se confrunta, atunci prin reprezentantii in Parlamentul European si parlamentele nationale. Exemple in acest sens sint eurodeputatul Adam Kosa si Helene Jarmer, devenita primul deputat surdo-mut din parlamentul austriac. Conservator ungar, Adam Kosa a fost primul membru al PE care a sustinut un discurs exprimindu-se prin semne, traduse la microfon in limba maghiara de o asistenta. „Trebuie respectata egalitatea de sanse. Eu ii apar in special pe surzi, dar as dori ca toate minoritatile sa aiba aceasta posibilitate”, a subliniat acesta. De profesie avocat, Kosa, de 36 de ani, si-a inceput primul mandat de europarlamentar in urma cu doi ani. La virsta de doi ani, Helene Jarmer si-a pierdut auzul intr-un accident de masina si din aceasta cauza nu a invatat nici sa vorbeasca. Profesoara de matematica si desen, ea a urmat studii de specialitate pentru surdo-muti in Austria si Statele Unite, unde si-a obtinut diploma la Universitatea din Washington DC in limbajul semnelor. Jarmer militeaza pentru integrarea surdo-mutilor in societatea austriaca, fiind al patrulea parlamentar cu acest handicap din Europa, dupa eurodeputatul Adam Kosa, deputata belgiana Helga Stevens si Gergely Tapolczai, parlamentar maghiar. Personalitati cu dizabilitati care au militat pentru drepturile surdo-mutilor au fost si Wilma Newhoudt-Druchen, aleasa in 1999 in Parlamentul sud-african si Dimitra Arapoglou, aleasa in 2007 in Parlamentul elen.

„112, ce urgenta aveti”… si nu prea

Reporterii ziarului nostru au incercat sa simuleze un astfel de apel telefonic, initiat de o persoana hipoacuzica, in incercarea de a afla daca intr-adevar operatorii 112 reactioneaza conform comunicatului de presa trimis. Mai mult sau mai putin previzibil, desi reporterii Ziarului de Vrancea au simulat zgomote, operatorii nu s-au sinchisit sa transfere apelul catre Politie sau sa ajute la identificarea naturii urgentei si au preferat sa…inchida telefonul. De doua ori. Incercam sa ne abtinem de la a formula ipoteze presupunind ca apelul acesta ar fi putut fi initiat de o persoana hipoacuzica aflata in pericol, care ar fi solicitat ajutor de la organele aflate in masura sa il ofere. Nu negam faptul ca un procent covirsitor din apelurile catre 112 sint alarme false, initiate din inconstienta, insa ce se intimpla daca nu sint?

www.ziaruldevrancea.ro

- Advertisement -
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
Ultimele Știri
Ultimele Știri

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.