21.7 C
Vaslui
29-iun.-2022

Directorul care-si bate joc de elevi!

PARADOXURI În plin centrul comunei Gârceni sunt douã scoli: una dintre scoli stã sã se dãrâme peste elevi, cealaltã seamãnã cu locul unde oricare dintre noi ar fi vrut sã învete abecedarul. În prima dintre ele mizeria, soarecii, mirosul si sentimentul de pãrãsire te învãluie de cum intri pe usile dãrãpãnate, care stau sã cadã, din cealaltã parcã nu ai vrea sã mai pleci, iar multe dintre lucrãrile de pe peretii scolii, fãcute chiar de copii, te binedispun si-ti aduc aminte de anii copilãriei.

SCOALÃ URÂTÃ. Calvarul elevilor si al cadrelor didactice, de a învãta si profesa într-o dãrãpãnãturã se pare cã este cunoscut si la nivelul conducerii Inspectoratului Scolar Judetean (ISJ) Vaslui, câtã vreme în anul 2008 a fost luatã decizia de construire a unei noi scoli cu clasele V – VIII în centrul comunei Gârceni. Conform primarului, Mircea Scutelnicu, aceastã hotãrâre a fost luatã fãrã ca edilii comunei sã stie ceva, desi ei solicitaserã de multã vreme fonduri pentru reparatia capitalã a vechii scoli. “Numai m-am pomenit, pe la jumãtatea lui 2008, cu un domn inginer care solicita autorizatie de la primãrie pentru construirea unei noi scoli, cu toate cã în opinia mea, vechea scoalã ar fi trebuit doar reparatã si remobilatã. Initial nu am fost de acord, dar, în 2009, am cedat insistentelor ISJ si au început lucrãrile. Din pãcate a fost exact asa cum mã asteptam: s-a turnat doar fundatia, care a costat vreo douã miliarde de lei vechi, au trecut alegerile si… atât, de aproape doi ani nu s-a mai atins nimeni de santier, cicã nu mai sunt bani. Pãi dacã ne dãdeau nouã, primãriei banii care s-au cheltuit, reparam tot si aveam acum o frumusete de scoalã, apa cum am fãcut si la Dumbrãveni unde, cu 500 de milioane avem o scoalã – o frumusete, inclusiv cu mobilier nou.” spune primarul Scutelnicu. Mai rãu pentru cei peste 80 de copii care învatã la vechea scoalã este cã de atunci, pentru vechiul locas nu s-au mai acordat fonduri pentru reparatii sau igienizare. Astfel, podeaua nu prea mai este podea, mai mult niste grãmezi de pãmânt, peretii au fost zugrãviti parcã de niste cârpaci, tavanele stau sã cadã peste copii, soarecii se plimbã în voie prin sãlile de clasã, geamurile si ferestrele, atâtea câte mai sunt, atârnã în balamale, iar toaleta din curte ar fi trebuit de mult dãrâmatã, fiind insalubrã, cu acoperisul spart si peretii subrezi. Mai mult decât atât, desi scoala este de-a lungul unei sosele destul de circulate, nici mãcar nu mai are gard, iar fundatia ridicatã la ceea ce s-ar dori a fi noua scoalã, cu fier-betonul turnat atârnând peste tot, fãrã pazã si neprotejatã de nimic, este un pericol pentru copiii care se joacã în pauze, printre bãlãriile din curte si gropile cu noroi.

Directorul Bibirig, voiajor la Gârceni !

Profesorii cunosc situatia, dar dau vina pe directorul scolii, Ovidiu Bibirig care… nu era de gãsit, fiind plecat la “o sedintã la judet”, dupã ce rugase o colegã sã-i tinã locul la singura orã pe care o avea în ziua în care am fost noi. “Eu pe directorul scolii nici nu-l stiu prea bine. Nu a venit vreodatã la primãrie sã ne roage sã facem ceva pentru scoala aceea, nu ne-a invitat la vreo sedintã a consiliului de administratie, nimic. Avem mai multe scoli în comunã, la toate ne implicãm constant, colaborãm cu cadrele didactice, numai profesorul Bibirig ne ignorã… Sã vã dau un exemplu, când le-am trimis lemnele pentru iarnã, am trimis si personal de la 416 ca sã le taie si oamenii mi-au spus cã directorul nici nu avrut sã-i bage în seamã, iar omul de serviciu de la scoalã, dupã exemplul sefului sãu, stãtea cu mâinile în buzunare, de parcã nici nu-l interesa ce se-ntâmplã. Mai mult decât atât, el nici nu stia cã are lemnele în magazie, împrãstiind vorbã prin sat cã chipurile, copii vor îngheta de frig în scoalã, din vina noastrã, a primãriei, iar în scoalã deja se fãcea focul, dar dacã el nu a mai trecut pe acolo, de unde sã stie ? Asta e, directorul nici nu e gospodar, dar nici nu vrea sã facã ceva, nu-i pasã deloc de scoala aceea!” mai spunea primarul Scutelnicu. Din partea conducerii ISJ Vaslui însã, lucrurile sunt bune si frumoase. Oare nu au fost sã vadã în ce conditii învatã copiii ? « Cunosc situatia de la Gârceni, unde s-au demarat lucrãrile la o nouã unitate de învãtãmânt din localitate, însã din lipsa fondurilor, nu s-a reusit continuarea lor. Pe amendamente nu a venit nimic pentru investitii, aceasta este situatia. Deocamdatã nu se continuã lucrãrile la noua clãdire a scolii, nu sunt bani. În ceea ce priveste comportamentul directorului Scolii V-VIII Gârceni, profesorul Ovidiu Bibirig au existat niste sesizãri la adresa dumnealui pe probleme de management. Însã pot spune cu certitudine cã nu a fost nimic grav, care sã fie pus în discutie în cadrul Consiliului de Administratie a Inspectoratului Scolar Vaslui”, ne-a declarat Mihaela Cososchi, inspector general al ISJ Vaslui.

Scoalã frumoasã, europeanã, în apropiere

Tot în Gârceni mai este si o altã scoalã, la care învatã circa 85 de copii de grãdinitã si clasele I – IV. E adevãrat, este construitã recent, în anul 2000, dar situatia este cu totul alta decât la scoala mare. Gard frumos la stradã, curtea plinã de flori, o învãtãtoare care era cu clopotelul în mânã chemând copiii din pauzã, copii care la intrarea în scoalã se descãltau frumos, un miros de tinerete, de proaspãt si un hol tapetat cu desenele micutilor, iatã ce te întâmpinã la intrarea în scoala cea micã. Peste tot curãtenie, peste tot materialul didactic, poate putin sãrãcãcios, era aranjat cu atentie, si peste tot nu se auzea decât zumzetul vesel al vocilor copiilor. Cu ocazia Zilei Nationale a României, copiii au prezentat în sala din sediului primãriei un mic spectacol, si trebuie mentionat efortul atât al copiilor, dar si al educatoarelor care au pregãtit împreunã cu micutii poezii si cântece patriotice ori populare, si care, în cancelarie, în afara orelor de program, în timpul lor liber, au pregãtit costumele populare ale micutilor, costume cusute de cele patru învãtãtoare si educatoarea celor de la grãdinitã, cadre didactice care au supervizat realizarea de planse cu desenele fãcute de elevi cu ceea ce cred ei despre Marea Unire. «La noi în comunã, oamenii nu prea mai au costume populare. Noi vrem sã reînviem aceste obiceiuri si ni se pare cã cel mai potrivit este sã începi chiar cu copiii, cãrora este mult mai usor sã le insufli dragostea cãtre traditie. Costumele populare le-am fãcut chiar noi, una dintre noi le-a croit, alta le-a cusut, alta le-a spãlat si le-a albit… de exemplu, fustitele le-am fãcut din stergare cu modele populare donate de preotul din sat. Lucrãm în colaborare, meritul reusitei si satisfactia este a colectivului. Dacã nu ai aplecare cãtre meseria de dascãl si nu ai dragoste pentru copiii, este mai bine sã te orientezi cãtre altceva, copiilor trebuie sã le acorzi toatã atentia, tot timpul», declara una dintre învãtãtoare.

,,Nu favorizez nicio scoalã’’

« Sã nu creadã cineva cã favorizez mai mult o scoalã sau alta. La scoala veche predã sotia mea, la cea nouã este nora, asa cã nu am cum sã fac favoritisme. Este vorba pur si simplu de dorinta de a lãsa ceva în urma ta, de dragoste si de implicare, într-un caz, si de un management defectuos, de o conducere indolentã si lipsã completã de interes în celãlalt caz. Aici se vede cel mai bine cum omul sfinteste locul » – primarul comunei Gârceni, Mircea Scutelnicu.

spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
Ultimele Știri
Ultimele Știri

6 COMENTARII

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here