23.6 C
Vaslui
02-iul.-2022

Drepturile salariale, scoase de sub aripa Consiliului pentru Combaterea Discriminării

În încercarea de a limita drepturile salariale câștigate de bugetari în instanță în ultimii doi-trei ani, executivul i-a retras Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) prerogativa de a se pronunța pe astfel de cazuri.

„Războiul” dintre bugetari și instituțiile statului pe marginea sporurilor și a salariilor reduse sau eliminate, început în 2007, se joacă acum pe terenul executivului, care a amânat în ultimii ani, succesiv, plata drepturilor câștigate de aceștia în instanță, a căror valoare se ridică la aproape două miliarde de euro, potrivit ultimelor estimări ale Ministerului de Finanțe.

Mai mult, pentru a se asigura că angajații statului vor avea mai puține șanse de câștig, executivul a decis, în 2008, să limiteze prerogativele CNCD-ului în materie, în ciuda faptului că instituția reprezintă organismul național pentru egalitate din România, așa cum există în toate statele europene, dar și partenerul la nivel național al celei mai ample campanii a Comisiei Europene, „Pentru Diversitate. Impotriva Discriminarii”.

Luptă dură pe salarii din 2007

Totul a început în 2007, când CNCD a înregistrat o creștere a numărului de petiții pe această temă venite de la bugetarii nemulțumiți. „Au apărut foarte multe cauze legate de salarii, în special fiind vorba despre sporuri care nu s-au mai plătit, cu o nouă creștere și în 2008. Însă, printr-o decizie din 2008 a executivului, noi nu ne mai putem pronunța asupra actelor normative ce reglementează drepturi salariale”, a declarat Istvan Haller, membru în Consiuliul Director al CNCD într-un interviu acodat EVZ.

Acesta a explicat că, înainte, ei puteau constata discriminarea și puteau face o recomandare pentru a îndrepta situației. „Acum, doar Curtea Constituțională a României (CCR) poate să constate că există o contradicție în ceea ce privește drepturile salariale ale angajaților statului”, spune Haller.

Motivul: „Bugetarii care au dat statul în judecată au invocat în instanță deciziile noastre, iar instanțele de cele mai multe ori le-au dat câștig de cauză. CCR a spus că aceste sporuri se pot acorda doar prin lege și că instanțele au preluat un rol legislativ, dând astfel dreptate statului”, a explicat reprezentantul CNCD.

Instanțele, de partea bugetarilor

„Ni s-a luat această jucărie, dar instanțele se pronunță în continuare în favoarea salariaților. Iar în cazul în care nu constată discriminarea pentru sporuri, cei care nu le primesc înapoi pot merge oricum la CEDO, unde deja avem probleme, însă o să fie mai grav pe discriminare”, a adăugat Haller.

Oricum, adaugă acesta, „instanțele cer punctul de vedere al CNCD atunci când există pe rol un caz de discriminare și de obicei țin cont de el atunci când iau o hotărâre”. La ei ajung în jur de 10.000 de astfel de cazuri pe an, susține Haller, fiind în medie cam 10-20 de persoane care depun cererea de chemare în judecată a statului.

Acesta povestește și de unde a început acest conflict „financiar” între stat și propriii angajați. „În 2007, în cazul legat de prima de Crăciun de la Ministerul Justiției, care se acorda doar pentru cei tineri, instanța a decis că dacă acest drept nu este plătit uniform este discriminare”. Însă magistrații au avut un mare avantaj față de ceilalți și anume faptul că ei cunosc legea foarte bine și tot ei sunt cei care dau hotărârile, a mai explicat Haller.

Aproape un fenomen

Iar situația aproape că a devenit un fenomen în România. „La noi există mii de hotărâri pe diferite sporuri, am luat în discuție în jur de 40 de diferite cereri de sporuri de la bugetari, am avut mii de hotărâri din 2007 încoace, de când am început să primim sesizări”, povestește reprezentantul CNCD.

Însă, acesta spune că numărul foarte mare de cauze care ajung pe rolul instanțelor se datorează și sistemului de la noi, unde fiecare bugetar trebuie să-și facă dreptate în parte. „În alte țări unde nu există jurisprudență, ca și la noi, așa cum e Olanda, dacă un polițist câștigă în instanță un drept salarial, nu mai trebuie să meargă apoi 20.000 de alți polițiști în instanță pe aceeași speță. Guvernul reglementează situația pentru toți”, menționează Haller.

Statistica de până acum arată că cel mai frecvent discriminați sunt vârstnicii și femeile, cu cel mai mare număr de plângeri înregistrate. După efectele discriminării, persoanele cu dizabilități ar fi cele mai grav afectate, ca și romii, susține Haller. În 2009, din 700 de petiții primite de CNCD, peste 300 vizau angajarea, 150 accesul la servicii, 80 deminitatea personală și 20 educația.

Însă, în general, în cauzele care au avut la bază un act de discriminare, instanțele nu au admis acordarea de daune morale ori s-au aplicat daune simbolice, de 1 leu. „Anul trecut, din câte știu, a fost prima dată când o instanță a dat daune morale într-o sumă consistentă, de 10.000 de euro”, spune Haller.

Este vorba despre cazul bolnavilor de HIV/SIDA, ale căror date personale au apărut pe site-ul Primăriei sectorului 1 al Capitalei, caz în care CNCD i-a aplicat primarului Chiliman o amendă de 500 de lei. Unul dintre acești beneficiari a dat în jduecată prrimăria cerând daune morale de 10.000 de euro și le-a obținut. Toți cei de pe listă au dreptul să dea în judecată primăria în mod similar și practic ar putea câștiga la fel.

Ulterior, în acest an, o altă instanță a acordat daune morale în același cuantum, de 10.000 de euro, unei familii de romi din Mehedinți, care au acuzat-o pe învățătoarea fetiței lor că nu a primit-o la cursuri din cauza etniei. „Chiar dacă justiția română nu lucrează pe sistemul de precedent, în practică s-a creat o cutumă împărtășită de judecători în ceea ce privește suma ce se poate acorda sub formă de daune morale, stabilită la valoarea de 10.000 de euro”.

evz.ro

spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
Ultimele Știri
Ultimele Știri

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here