Aproape 6.000 de oameni din comunele Nereju şi Spulber au rămas izolaţi din noaptea de Înviere, după ce apele învolburate ale râului Zăbala au rupt drumul judeţean 205 D. Precipitaţiile abundente din noaptea de 14-15 aprilie au dus şi la topirea bruscă a zăpezii din zona montană, unde stratul de zăpadă măsura încă 50-80 centimetri. Torenţii formaţi au dus la creşterea nivelului râului Zăbala care şi-a schimbat cursul în zona localităţii Spulber. Schimbarea cursului a dus la erodarea malului stâng, respectiv la distrugerea, pe o distanţă de 70 metri, a drumului judeţean 205 D.
Duminică, 15 aprilie 2012, preşedintele Consiliului Judeţean Vrancea, Marian Oprişan, a dispus constituirea unei Comisii Operative care s-a deplasat în teren pentru a evalua situaţia. În urma evaluărilor s-a luat legătura cu societatea UMB Speditions Bacău pentru repararea, în regim de urgenţă, a porţiunii de drum calamitată. Lucrările de reabilitare vor începe imediat ce nivelul râului Zăbala va scădea, pentru a se putea schimba cursul actual al apei.
Urgenţele medicale din comunele Nereju şi Spulber vor fi asigurate prin intermediul drumului comunal de pe pârâul Ţipăului.
Drumul Judeţean 205 D este în administrarea Consi-liului Judeţean Vrancea şi se află în proces de reabilitare şi modernizare, în acest moment lucrările fiind realizate în proporţie de 37,6%.
Acest drum a fost distrus în totalitate de inundaţiile din 2005 când, practic, nu mai exista drum, iar circulaţia se făcea prin albia râului Zăbala. Imediat după inundaţii, Consiliul Judeţean Vrancea a reabilitat, pe porţiunile distruse, acest drum. Ulterior, au fost realizate studiul de fezabilitate şi proiectul tehnic privind reabilitarea şi moder-nizarea DJ 205 D. Documentaţia tehnică prevede refacerea fundaţiei drumului, reabi-litarea completă a suprafeţei de rulare a DJ 205 D, realizarea lucrărilor de consolidare a malului, lucrări de protecţie a drumului prin realizarea de gabioane, alte lucrări de reabi-litare şi modernizare.
Lucrările de modernizare a DJ 205 D au început în anul 2008, când s-a reuşit refacerea fundaţiei drumului şi turnarea stratului de asfalt de egalizare pe 31 din cei 34 de kilometri ai drumului. Lucrările au totalizat 54,751 milioane lei şi au fost finanţate din fondurile proprii ale Consiliului Judeţean Vrancea. Aceste lucrări reprezintă 37,6% din totalul celor care se impun pentru reabilitarea şi modernizarea completă a DJ 205 D.
În acest moment, pentru finalizarea investiţiei mai este nevoie de 104,556 milioane lei, bani necesari pentru realizarea celor mai importante lucrări, respectiv sistematizarea cursului Zăbalei prin realizarea de gabioane de protecţie, realizarea lucrărilor de consolidare a malului drept, pentru realizarea rigolelor etc.
În 2009 lucrările au stagnat deoarece Guvernul României nu a alocat banii necesari pentru ca lucrările să poată continua, iar alocările bugetare au scăzut an de an. Spre exemplu, în 2012, Guvernul României a alocat doar 7 milioane lei judeţului Vrancea la capitolul drumuri judeţene şi comunale, în condiţiile în care Consiliul Judeţean administrează 753 kilometri de drum. Această sumă este cea mai mică din istoria post-decembristă.
Într-un comunicat, Biroul de presă al Consiliului Judeţean precizează că „pentru continuarea şi protejarea lucrărilor executate pe DJ 205 D, Preşedintele Consiliului Judeţean Vrancea a solicitat sprijinul Guvernului României şi al instituţiilor guvernamentale“.
În mai 2009, preşedintele Consiliului Judeţean Vrancea, Marian Oprişan, a semnalat Administraţiei Naţionale „Apele Române” riscul ca râul Zăbala să provoace viitoare calamităţi din cauză că „nivelul albiei este ridicat ca urmare a viiturilor înregistrate la inundaţiile din 2005”. Totodată, deputaţii PSD de Vrancea, Ciprian Nica şi Angel Tîlvăr l-au interpelat, în 2010, pe ministrul Mediului, Laszlo Borbely în legătură cu planul de apărare împotriva inundaţiilor şi lucrările de regularizare a râurilor Zăbala şi Milcov. În răspunsurile date, ministrul Mediului nu face niciun fel de referire la astfel de lucrări pe Zăbala şi Milcov, iar în raportul de activitate al SGA, din 2009, se arată că: ”activitatea a fost una de criză în care au fost reparate şi văruite bornele de la barierele de trecere pe digurile de apărare de pe Siret”.
Potrivit comunicatului remis presei de Consiliul Judeţean, „din nefericire, iată că scenariul privind posibila calamitare a DJ 205 D ca urmare a lipsei lucrărilor de regularizare şi calibrare a râului Zăbala s-a confirmat“. „Situaţii asemănătoare se pot produce şi în zona cartierului Unirea, din oraşul Odobeşti, ca urmare a faptului că nici aici nu se fac lucrări de regularizare a râului Milcov. În 2006, Primăria Odobeşti a făcut un studiu de fezabilitate privind îndiguirea oraşului pe care l-a înaintat Ministerului Mediului şi Pădurilor, pentru a obţine finanţarea necesară. Şi peste acest studiu s-a pus praful, chiar dacă, la orice oră, 140 de gospodării pot fi luate de viitură la fel cum poate fi luat de viitură şi DN 2 M, în zona staţiei de benzină Unirea“, se arată în comunicat.
Guvernul României nu a avut urechi să audă şi ochi să vadă care sunt nevoile vrâncenilor din zona de munte şi nu a făcut nimic pentru a proteja investiţia demarată de Consiliul Judeţean Vrancea pe DJ 205 D. Lipsa implicării factorilor guvernamentali a dus la producerea acestei noi calamităţi pe DJ 205 D, pentru remedierea căreia se vor cheltui alţi bani.
Marian Oprişan a solicitat premierului şi noului ministru al Mediului şi Pădurilor să nu mai trateze „cu superficialitate necesităţile reale ale comunităţilor din judeţul Vrancea şi din România şi să aloce sumele de bani necesare reabilitării infrastructurii distruse de inundaţiile din 2005-2006“.
De asemenea, preşedintele Consiliului Judeţean a solicitat Guvernului României să aloce, în regim de urgenţă, fondurile necesare finalizării modernizării DJ 205 D, dar şi a lucrărilor de regularizare şi calibrare a râului Zăbala. Solicitarea vine şi ca urmare a faptului că în Strategia Naţională de Management al Riscului la Inundaţii pe Termen Mediu şi Lung se arată că în România aproximativ 900.000 de cetăţeni trăiesc în zone de risc de inundaţii, iar peste 88.400 de case ar putea fi luate de ape în orice moment.
Sătenii din Spulber şi Nereju şi-au croit drum prin grădini, pe o cărare îngustă de nici jumătate de metru. Ieri, oamenii priveau cum apele Zăbalei izbeau malul rămas în locul şoselei. Maşina cu pâine venită tocmai de la Covasna nu a putut ajunge la magazinele din cele două comune. Lădiţele cu pâine au fost luate în braţe de localnici şi duse pe malul celălalt unde au fost încărcate în maşini.
Localnicii spun că ei sunt obişnuiţi să fie şi astfel de situaţii, dar că mai rău este pentru cei veniţi în vizită şi care trebuie să plece. „Noi suntem de aici din zonă şi ne descurcăm. Problema mare este la cei care sunt veniţi pe la rude de Paşte şi trebuie să plece. Nu au cum să mai iasă de aici până când nu se face drumul. Noi avem încredere că va fi reparat, dar şi apa este foarte mare. Doamne fereşte să fie vreo urgenţă medicală că atunci nu ştiu ce va fi. Trebuie să vii cu bolnavul pe braţe, să-l duci pe cărare prin copacii ăia şi abia după aceea să fie luat de cei de la ambulanţă sau cine vine“ ne-a spus Ioana, din Nereju.
Din fericire, până ieri după-amiază nicio persoană nu a avut nevoie de ajutorul medicilor. Primarul comunei Spulber, Vasile Rusu, spune că a pregătit patru maşini de teren cu care să poată interveni în caz de nevoie. ,,Drumul s-a rupt în noaptea de Înviere, pe la ora 1.00. S-a topit zăpada, a şi plouat, iar Zăbala şi-a ieşit din matcă şi a curăţat tot. A izbit direct în drum şi l-a rupt. Dacă ar fi fost schimbat cursul pe centru şi nu pe aici, nu cred că erau probleme. Drumul era foarte bun, dar acum s-a rupt. Am luat legătura cu Iulian Matache, director în cadrul Direcţiei de Dezvoltare de la Consiliul Judeţean Vrancea, care ne-a spus că se va interveni, dar după ce se mai retrage apa. Pentru maşinile mici mai avem un drum sătesc. Din păcate şi acesta a fost afectat în anul 2010, iar guvernanţii nu ne-au alocat bani pentru a-l repara aşa cum trebuia. Mulţumim lui Dumnezeu că nu am avut persoane cu probleme de sănătate“ a spus primarul Vasile Rusu.
Cele mai multe persoane sunt izolate în comuna Nereju. În toate satele comunei sunt peste 4.000 de oameni. Primarul comunei Nereju, Ion Păucă, a declarat că nici în comuna sa nu au fost oameni care să aibă nevoie de medici şi să nu se poată ajunge la ei. ,,Mai este un drum, prin Spulber pe care se poate circula dar numai cu maşini 4X4 deocamdată, pentru că este şi după ploaie şi fiind drum comunal se circulă mai greu. Nu am avut probleme pe care să nu le putem rezolva şi sperăm nici să nu avem. Am vorbit şi cu domnul preşedinte Marian Oprişan şi ne-a asigurat că se va interveni. Aşteptăm să se retragă apa şi situaţia va fi remediată“ a spus primarul Ion Păucă.
Un bărbat venit în vizită la părinţi ne-a spus că deja a anunţat la serviciu că nu poate ajunge. ,,Am venit sâmbătă, iar sâmbătă noapte s-a rupt drumul. Apa este destul de mare şi nu poţi interveni în condiţiile acestea. Trebuie să se retragă şi abia după aceea. Nu ştiu cât vom mai sta aici, dar nu avem încotro“, ne-a spus Costel, un tânăr venit în vizită la rude.
Meteorologii nu anunţă vreme bună. Ieri, aceştia au anunţat că în intervalul 17 – 19 aprilie, va ploua.
Oameni blocaţi la Jitia
Probleme nu sunt doar la Spulber şi Nereju. În prima zi de Paşte, apele învolburate ale Râmnicului Sărat au rupt un dig de protecţie pe o distanţă de aproximativ 50 – 60 metri, în comuna Jitia. Din cauza ploilor, aici au apărut şi alunecările de teren şi odată cu ele s-a dărâmat şi o anexă. ,,Sunt probleme şi la noi. Râmnicu Sărat este foarte mare, a rupt un dig şi a afectat o anexă. Problemele sunt în apropiere de centrul civic al comunei Jitia. De asemenea, cei care locuiesc peste apă, aproximativ 200 de persoane nu mai pot ieşi de acolo decât pe jos sau dacă o iau pe la Buzău pentru că apa a afectat şi DN 3N, înspre Bisoca. Sunt multe probleme şi dacă nu se iau măsuri va fi grav. Am făcut informare la ISU, SGA, Prefectură, dar nu s-a luat nicio măsură“, a spus Neculai Noapteş, primarul comunei Jitia.
www.monitorulvn.ro
