COMBINAȚII… În septembrie 2020, când România era sufocată de cazurile de COVID-19, la Lețcani, în județul Iași, era inaugurat primul spital mobil din Moldova destinat pacienților infectați cu virusul din China. Au trecut doi ani de atunci, iar unitatea sanitară s-a dovedit a fi doar o altă gaură neagră în care au fost aruncați peste 13 milioane de euro, bani publici. Dirijorul din spatele acestei afaceri extrem de dubioase a fost președintele CJ Iași, Maricel Popa, care la acea vreme era și președintele Asociației Euronest, prin intermediul căreia s-a finanțat acest obiectiv. Imediat după ce banii au fost cheltuiți, Popa a fost înlocuit la conducerea Euronest de bunul său prieten de la Vaslui, Dumitru Buzatu. Președintele Consiliului Județean Vaslui are acum controlul total asupra situației de la Lețcani, însă situația este catastrofală. Inspectorii Camerei de Conturi Iași au amendat Euronest cu 60.000 de lei și au stabilit un prejudiciu cert de 64,9 milioane lei, reprezentând întreaga valoare a contractului. Asociația condusă de Buzatu a contestat rezultatele controlului Curții de Conturi, însă Tribunalul Iași a respins demersul acestora. Decizia nu este încă definitivă. Dar, dacă sentința va fi confirmată și de instanța superioară, spitalul mobil va deveni un adevărat bolovan legat de gâtul asociației condusă de Dumitru Buzatu.
Achiziționarea spitalului mobil de la Lețcani a fost inițiată de Consiliul Județean Iași în primăvara anului 2020, în contextul pandemiei de coronavirus, noua unitate medicală urmând să asigure 250 de paturi suplimentare, dintre care 100 pentru terapie intensivă. Fondurile necesare achiziției au fost asigurate în comun de Consiliul Județean Iași și Consiliul Județean Neamț. Potrivit colegilor de la Ziarul de Iași, livrarea componentelor spitalului a fost făcută cu întârziere, unitatea fiind inaugurată abia în septembrie. Punerea efectivă în funcțiune a întârziat și ea foarte mult, spitalul fiind în cele din urmă folosit doar o scurtă perioadă de timp. În iulie 2020, un control al Camerei de Conturi identifica mai multe probleme legate de achiziționarea spitalului de către Euronest, cu banii CJ Iași și Neamț. Caietul de sarcini nu ar fi cuprins caracteristicile tehnice necesare pentru a prezenta exact cerințele CJ, ceea ce ar fi permis o evaluare subiectivă. De asemenea, evaluarea ofertelor a fost făcută defectuos, unele oferte fiind respinse pentru neconformități pe care le avea însă și oferta cîștigătoare. S-au făcut plăți parțiale fără respectarea clauzei contractuale de bază, respectiv punerea în funcțiune a spitalului. Inspectorii au reproșat și faptul că atribuțiile fiecărui membru al comisiei de evaluare a ofertelor nu au fost stabilite detaliat, astfel încât devenea imposibilă eventuala tragere la răspundere a cuiva. Amenda stabilită de inspectorii Camerei de Conturi a fost contestată de Euronest în fața Judecătoriei, la sfârșitul lunii iulie 2020. Pentru înregistrarea cererii, trebuia plătită o taxă de timbru de 20 de lei, care însă nu a fost inițial achitată. Ea a fost plătită abia în octombrie 2020, dar la dosar nu a fost depusă și calitatea de reprezentant al Euronest a semnatarului cererii de chemare în judecată. Ca urmare, cererea a fost anulată de magistrați. În februarie anul trecut, Euronest a făcut o nouă cerere de anulare a procesului-verbal de amendă. Și aceasta a fost respinsă de judecători, ca tardivă. În cele din urmă, amenda de 60.000 lei a fost achitată de Euronest, în 12 rate, ultima fiind plătită în luna februarie a acestui an.
Prejudiciu de peste 13 milioane de euro
În raportul de control, inspectorii Camerei de Conturi Iași au stabilit că, prin ridicarea acestui spital, a fost provocat un prejudiciu de 64,9 milioane lei. Asociația condusă de Buzatu, Euronest a atacat și acest act, în iunie anul trecut, cerând anularea sa parțială. Reprezentanții Asociației au invocat în primul rând faptul că legislația referitoare la auditul intern și controlul financiar preventiv, pe care se baza controlul, nu ar fi aplicabilă acestui tip de persoană juridică. Achiziția ar fi fost făcută corect, obținându-se chiar un preț mult mai bun decât estimarea inițială de 88 milioane lei, bazată pe achizițiile similare făcute în alte țări europene. Toată documentația referitoare la licitație a fost publicată pe site-ul Euronest, deși legea impunea doar publicarea invitației la negociere, fără alte detalii. Ei au cerut și luarea în considerare a contextului din primăvara anului 2020, când cererea de echipamente medicale era mult mai mare decât oferta. Caietul de sarcini nu prezenta caracteristici tehnice detaliate pentru fiecare echipament cerut tocmai pentru a nu restrânge competiția. “Dacă un ofertant ar fi putut furniza aprox. 75%, să spunem, din repere conform specificațiilor tehnice, dar nu le-ar fi putut livra pe celelalte, s-ar fi aflat în situația de a nu putea transmite ofertă”, au explicat oficialii Euronest. Aceștia au respins acuzația Camerei de Conturi că oferta cîștigătoare ar fi prezentat aceleași neconformități cu alte două oferte care fuseseră respinse, precizând că neconformitățile erau clarificate în propunerea tehnică pe care SDI Global LLC o depusese, iar concurenții, nu. Întârzierile în livrarea componentelor spitalului, instalarea lor și darea în folosință ar fi fost cauzate de situația internă din Turcia, țara de proveniență a ofertantului cîștigător. Starea de urgență și situația pandemică ar fi împiedicat temporar livrările. Argumentele prezentate de Euronest au fost respinse pe rând de magistrații Tribunalului. Aceștia au remarcat că, atâta vreme cât Euronest este o asociație publică, având ca membri mai multe consilii județene din zona Moldovei, este finanțată din bani publici și cheltuiește deci bani publici, legislația specifică îi este aplicabilă ca oricărei alte instituții publice. Judecătorii au constatat și neclarități existente în caietul de sarcini. De exemplu, într-o anexă a acestuia se solicitau 150 de corturi/containere, iar din alta reieșea un necesar de 184 de corturi sau containere. Ei au reproșat și faptul că nu au fost solicitate clarificări de la ofertanții descalificați, tocmai pentru a permite depunerea mai multor oferte și deci, o concurență mai largă.
Conducerea Consiliului Județean Iași a renunțat la președinția Euronest, care a revenit județului Vaslui, adică lui Buzatu
ISTORIC… Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Euronest, prin intermediul căreia s-a finanțat cumpărarea Spitalului COVID de la Lețcani, este o entitate de utilitate publică, inființată, în 2008, de consiliile județene din Iași, Bacău, Neamț, Vaslui, Suceava și Botoșani pentru implementarea de proiecte la nivelul Regiunii de Dezvoltare Nord-Est. Ideea cumpărării acestui spital i-a aparținut lui Maricel Popa, fostul președinte al Consiliului Județean Iași și fost președinte al Asociației Euronest. Acesta a convins doar conducerea Consiliului Județean Neamț să sprijine financiar acest proiect de peste 13 milioane de euro. În urma alegerilor locale din septembrie 2020, conducerea Consiliului Județean Iași a fost preluată de liberalul Costel Alexe, care printre primele măsuri luate a fost să renunțe la președinția asociației Euronest. Organizațiile PSD din județele Moldovei nu au vrut să piardă controlul asupra “problemei Lețcani”. Din cele șase consilii județene, patru sunt conduse de președinți membri ai PSD, numai Iașul și Suceava sunt conduse de liberali. De aceea, la ultima Adunare Generală, PSD l-a impus ca și președinte al Asociației Euronest pe Dumitru Buzatu, președinte al Consiliului Județean Vaslui. Propunerea a fost făcută, deloc întâmplător, spun unele voci, de reprezentanții Consiliului Județean Neamț, condus de Ionel Arsene. În calitate de președinte al Euronest, Buzatu are acum totalul control asupra situației de la Lețcani, însă după decizia Tribunalului Iași, unitatea medicală nu este altceva decât un bolovan care atârnă foarte greu de gâtul asociației. Buzatu trebuie să explice cum au fost cheltuiți 13,2 milioane euro pe un spital modular care nu funcționează la parametri normali nici la 2 ani de la inaugurare, deși a costat o groază de bani.
Vizită misterioasă în județul Vaslui a senatorului Popa și a directoarei Euronest
COINCIDENȚĂ… Pe 25 ianuarie 2022, Maricel Popa și directoarea de la Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Euronest, Alina Popa, au fost văzuți în județul Vaslui. Aceștia circulau cu mașina senatorului Popa și se îndreptau către Iași. La intrarea în capitala Moldovei, Alina Popa a coborât în parcarea de la hipermarketul Dedeman din Valea Lupului și a urcat în mașina care aparține Asociației, marca Toyota, de culoare albă, cu numărul de înmatriculare, IS -13 – RTT. Întrebată despre întâlnirea misterioasă dintre cei doi, Alina Popa a declarat la cel moment reporterilor de la Vremea Nouă că s-a întâlnit cu Maricel Popa la Vaslui întâmplător: “Nu am fost împreună la CJ Vaslui și nici nu ne-am întâlnit cu Dumitru Buzatu (n.r. președintele actual de la Euronest). Pur și simplu m-am intersectat cu domnul senator la Vaslui și, fiindcă mai aveam ceva de discutat cu dumnealui, am decis să călătorim împreună de la Vaslui la Iași. Eu veneam de la București, domnul Popa de la Parlament. Deci nu am avut o întâlnire cu Buzatu așa cum insinuați dvs”. Sunt prea multe coincidențe, mai ales că Alina Popa și-a luat mașina din parcarea de la Dedeman, evitând astfel să fie văzută la Iași în mașina senatorului. Nici Buzatu nu a confirmat întâlnirea. Printr-un răspuns scris, președintele CJ Vaslui a spus că “pe 25 ianuarie 2022 nu a avut loc nicio întâlnire cu domna Alina Popa, directoarea Asociației de Dezvoltare Intercomunitară Euronest”.
