Ei ne-au pãrãsit în 2011

DISPÃRUTI Au plecat dintre noi în acest an, lãsând un gol în sufletele celor care i-au cunoscut si apreciat pentru profesionalismul lor. Oameni de culturã, consilieri locali sau primari, fosti manageri, marii dispãruti ai anului trecut au reprezentat în comunitãtile în care au trãit adevãrate repere morale si spirituale, iar urmasii le vor cinsti memoria, ani de-a rândul. Dacã, la Vaslui, disparitia lui Ioan Mancas i-a fãcut pe consilierii locali sã cearã trecerea lui în categoria Cetãtenilor de onoare, la Bârlad, moartea doctorului Constantin Teodorescu a adus multã tristete locuitorilor, ziua de 20 august 2011 fiind declaratã zi de doliu în municipiul Bârlad.

Dr. Constantin Teodorescu, considerat cel mai mare admirator al Bârladului si al culturii acestui oras, a trecut în nefiintã în 2011, lãsând un oras întreg în doliu. Dr. Teodorescu a fost colectionar de artã împãtimit, întemeietorul uneia dintre cel mai prolifice fundatii culturale care îi poartã numele, sustinãtorul moral si finantator al numerosilor artisti bârlãdeni. Medicul Teodorescu a fost fãrã îndoialã cea mai importantã figurã culturalã a orasului Bârlad si a istoriei sale deosebit de importante. Moartea sa este cea mai mare pierdere pe care o putea suferi atât cultura, artistii bârlãdeni consacrati si în devenire, cât si bârlãdenii în special, pentru cã a dispãrut practic sufletul manifestãrilor si sustinãtorul financiar al multora dintre artistii români. În memoria sa, autoritãtile locale bârlãdene au decretat pentru sâmbãtã, 20 august, zi de doliu local, fiind arborat drapelul de doliu pe sediul Palatului Comunal, acolo unde, de aproape opt ani, marele dispãrut era consilier local al PSD si presedintele Comisiei Locale de Culturã a CLM Bârlad. Cetãtean de onoare al municipiului Bârlad, Teodorescu a înfiintat la Bârlad publicatiile: „Bârladul Cultural”, „Bârladul” si, din 1991, Fundatia Culturalã “Dr. Constantin Teodorescu”, sub patronajul cãreia a initiat si organizat zeci de evenimente culturale de cea mai înaltã tinutã. A fost cetãtean de onoare al municipiului Bârlad, iar în ultimele douã legislaturi a detinut functia de consilier local (PSD) , fiind presedintele Comisiei de Culturã a municipiului Bârlad. În 1987, a donat Muzeului Judetean Vaslui colectia de artã contemporanã „Dr. C. Teodorescu”. A colaborat timp de trei decenii cu colectivul Muzeului Vasile Pârvan din Bârlad, unde, de asemenea, a oferit o impresionantã si valoroasã colectie de artã. Pentru spatiul public a mai oferit lucrãri de sculpturã în Bârlad, Vaslui si Brãila, si lucrãri de artã la Colegiul National „Gheorghe Rosca Codreanu” si Liceul Teoretic „Mihai Eminescu” din Bârlad.

Adio, Nelu Mancas !

În aprilie, ne-a pãrãsit Ioan Mancas, directorul Muzeului Judetean “Stefan cel Mare”. Mii de oameni l-au condus pe ultimul drum pe Mancas, un om iubit si respectat de comunitatea localã. “Ioan Mancas mi-a fost cel mai bun prieten, am împãrtit împreunã si clipele bune si cele mai putin bune. Am lucrat împreunã foarte multã vreme, încã din anii ’80 am colaborat cu el la diferitele manifestãri, spectacole, vernisaje, festivale care s-au tinut la Casa de Culturã “Constantin Tãnase” sau la Muzeul Judetean. A fost un om extrem de util judetului, care si-a pus amprenta asupra culturii si istoriei Vasluiului. Cel putin în ceea ce priveste Festivalul de umor “Constantin Tãnase”, cred cã cea mai prolificã si mai frumoasã perioadã a acestei manifestãri se leagã de numele lui Mancas. La vârsta lui, mai avea încã multe de oferit, chiar si în ultima vreme, bolnav fiind, s-a implicat în toate actiunile, cu puterea si dorinta unui tânãr. Orice superlativ as avea atunci când as vrea sã-l descriu, nu cred cã ar fi destul”, este de pãrere directorul Casei de Culturã, Emil Rãscanu.

Ioan Mancas s-a nãscut la 20 iulie 1951, în municipiul Bârlad, fiind absolvent al Facultãtii de Istorie-Filozofie a Universitãtii Al. I. Cuza din Iasi (1974). Dupã o scurtã perioadã de învãtãmânt, la Scoala Sãlceni, comuna Tutova, este repartizat la Muzeul Judetean Vaslui unde, alãturi de alti specialisti, a pus bazele institutiei si expozitiei de bazã existente si azi. Perioada de activitate si preocupãrile sale se reflectã stiintific în tematici si expozitii organizate, cercetãri, studii si comunicãri din domeniul istoriei moderne si contemporane publicate în presã, în revistele de specialitate, contribuind la înfiintarea revistei muzeului “Acta Moldaviae Meridionalis”. Pentru toatã activitatea sa, primarul municipiului Vaslui, Vasile Pavãl, intentioneazã sã-i acorde titulatura de “Cetãtean de Onoare al municipiului Vaslui”, în cursul lunii martie 2012.

Vasile Filip, un primar regretat în Tãtãrãni

Primarul de la Tãtãrãni, Vasile Filip, a murit la mijlocul anului, lãsând multe proiecte în lucru. Edilul se afla la al patrulea mandat si spunea cã mai are multe de fãcut. El a câstigat alegerile în 1996, pe listele PSD si a rãmas fidel pânã la capãt partidului care l-a adus în fruntea administratiei locale de la Tãtãrãni. De profesie era tehnician agricol. Înainte de Revolutie, a lucrat mult timp la C.A.P Tãtãrãni, unde a detinut o perioadã inclusiv functia de presedinte. La 63 de ani, primarul comunei Tãtãrãni, Vasile Filip, s-a stins din viatã, dupã ce o boalã despre care a aflat destul de târziu, i-a curmat destinul. “A fost constient pânã în ultima clipã si a stiut cã moare, dar nu îl speria acest lucru, cât îl durea faptul cã cei din jurul sãu plângeau pentru el”, sustin rudele acestuia. Ca o ultimã dovadã a felului sãu de a fi, primarul Filip si-a început constructia unui cavou înainte cu o lunã de tragicul sfârsit, când i s-a spus, deschis, care îi sunt sansele de supravietuire. Culmea întâmplãrii sau a destinului este cã, îndatã ce lucrãrile la criptã au fost gata, sfârsitul prevãzut de medici a venit, inevitabil. Mai avea o dorintã: sã îsi sfinteascã troita pe care a ridicat-o în satul Crãsnãseni. Nu a mai apucat, însã!




4 COMENTARII

LĂSAȚI UN MESAJ