Emil Enache, transferul anului la AUR. Fermierul care a condus protestele la Albita face pasul în politicã!

PE ULTIMA SUTÃ DE METRI…AUR la Vaslui face cea mai importantã achizitie. L-a atras în rândurile sale pe unul dintre cei mai hotãrîti fermieri din judet, care lucreazã 3.500 de hectare în zona comunelor Dimitrie Cantemir, Hoceni si Vutcani. Are 34 de ani de antreprenoriat, a dezvoltat o firmã solidã – Enache Morãrit, care în 2022 a avut o cifrã de afaceri de 60 milioane de lei si, la fel ca Porumboiu pe vremuri, închide circuitul în agriculturã. Adicã cultivã terenurile, iar productia nu o vinde, ci o prelucreazã. Este cel mai mare furnizor din Moldova de fãinã de grâu si secarã, mãlai, dar si specialitãti precum fãina de sorg sau nãut boabe. Are brutãrie, iar pâinea sa este pe mesele tuturor familiilor din zona Husului si nu numai. Acesta face si peleti din paie, pe care-i vinde ca si combustibili solizi. Compania sa face si un soi de cercetare. Adapteazã culturi noi de grâu, cu specii necultivate în tara noatrã, transformându-l în cel mai mare furnizor de seminte, dar încearcã sã adapteze si culturi rezistente la secetã cum sunt cele de sorg sau nãut. Mai detine si o plantatie de alun sau prun, dar detine si o fermã viticolã unde produce struguri de masã, dar si stafide. În viata socialã, Emil Enache a fost mai retras. A preferat sã-si vadã de afacerile sale, dar în ultima perioadã deciziile luate de guvernanti l-au scos în stradã. Acesta a condus protestele în Vama Albita, când fermierii din România s-au rãsculat împotriva mãsurilor luate de Ciolacu cu tranzitul cerealelor din Ucraina. Acum iatã cã va fi si candidat, iar la Husi va face echipã cu avocatul Cãtãlin Tocu, care va fi candidatul AUR la Primãria Husi.

Cel mai cunoscut fermier de la Husi, Emil Enache, s-a decis sã facã pasul în politica mare. S-a înscris în AUR si va deschide lista de consilieri locali la Husi, dar va fi si pe lista de consilieri judeteni, alãturi de Sorin Chelmu. Iatã motivatia sa. «De 34 de ani sunt privatizat. Am trecut prin toate furcile caudine si am ajuns la o vârstã destul de înaintatã, fãrã sã fiu implicat în politicã. Uintâdu-mã într-o searã la televizor si criticând vehement o situatie din tarã pe care am vãzut-o într-o emisiune, sotia mea mi-a dat o replicã care m-a pus pe gânduri. „Toti vorbiti, toti sunteti pregãtiti, dar nici unul nu vã implicati în a face ceva pentru aceastã tarã!”. I-am dat dreptate si mi-am zis cã este momentul sã mã implic în viata politicã. Nu am ales si nu voi alege partide care au fost la guvernare. Partidele care au fost la guvernare în 34 de ani au demonstrat incompetentã, coruptie si, din acest motiv, România, care în 1990 avea excedent valutar, adicã de încasat de la extern vreo 4,6 miliarde lei, acum tara noastrã are o datorie publicã de peste 800 de miliarde de lei. Aceasta este România pe care politicienii nostri au reusit sã o facã dupã Revolutie, de la Iliescu pânã la Iohannis. De la FSN, pânã la noul FSN, fiindcã astãzi PSD si PNL asta sunt!», a spus Emil Enache, omul care lucreazã în comuna Dimitrie Cantemir si în Hoceni.

„România trebuie sã facã un declic anul acesta la vot. Redarea demnitãtii românilor este esentialã pentru a da ca tarã înainte”

Iatã ce mai spune unul din oamenii esentiali din agricultura vasluianã . „Cred eu cã este momentul ca românii sã facã un declic, sã aleagã si altceva, adicã oameni noi care pânã acum nu au fost la guvernare. Am studiat înainte de a lua aceasta decizie si programul de guvernare AUR în 15 puncte. Eu cred, asa cum scrie acolo, cã redarea demnitãtii românilor este lucrul cel mai important. Am fost de multe ori afarã, nu în vacante, ci pentru afaceri. Aproape de fiecare datã am simtit cã ni se aplicã, nouã românilor, un tratament de umilire din partea tãrilor acestea dezvoltate, Franta, Germania etc. Vã dau un exemplu! Nu reuseam sã ne cazãm într-o searã, când eram într-o delegatie în Franta. Si pe la 23.30 am reusit sã gãsim ceva, un hotel de patru stele, de 240 de euro pe noapte. Am plãtit si, când sã ne dea cheile de la camere, ni s-a spus cã mai trebuie sã plãtim o garantie de 50 de euro, de camerã. Fireste cã am întrebat pentru ce? Rãspunsul a fost unul sec. „Pentru cã nu sunteti din Franta si banii sunt ca o garantie cã nu va lipsi ceva din camerã”. Si românii din Diaspora vã pot da milioane de exemple, despre conditiile în care lucreazã în tãrile unde ei aduc strãinilor plus valoare. Eu sunt un nationalist si cred în potentialul tãrii acesteia, care a demonstrat într-un timp foarte scurt (n.r. perioada comunistã) cã a reusit sã-si plãteascã datoriile, fãrã consultanti strãini. Numai prin forte proprii, românesti. În 26 de ani s-a industrializat o tarã, s-au plãtit datoriile fãcute si, în plus, România a ajuns în 1989 sã aibã bani de încasat din strãinãtate. Si înainte de Revolutie, mã refer la cei fugiti si dupã 1990, românii ajunsi în Vest au avut cãutare si erau angajati pentru cã erau buni specialisti. Este adevãrat cã, dupã anii 1990, pleava acestei tãri a ajuns în Europa si ne-a fãcut o imagine mai proastã, dar marea majoritate a românilor, acolo unde au ajuns, sunt apreciati ca buni muncitori.

Calculele lui Enache: „Am plãtit la stat 22 milioane euro. Fãceam mai bine un spital la Husi”

Omul de afaceri a fãcut calcule cu sumele plãtite la stat de firma sa si a tras o concluzie: „Fãcând 30 de ani de activitate cu Enache Morãrit, am rugat contabila sã-mi scoatã pe toti acesti ani, cam cu câti bani am contribuit noi ca firmã la bugetul de stat. Cifra m-a speriat si pe mine: în 30 de ani am contribuit cu 21 de milioane de euro la stat. Cu acesti bani, cu care am contribuit eu, puteam face în Husi un spital, la cele mai înalte standarde de calitate si cu cele mai noi tehnologii de investigatii medicale. Banii acestia, din pãcate, nu-i vãd nicãieri, nici în infrastructurã, nici în dezvoltare economicã. Haideti sã vã mai dau un exemplu. Dacã noi avem cele mai mari zãcãminte de gaz metan din Europa, de ce nu suntem exportatori de îngrãsãminte chimice ? Fiindcã se stie cã principala materie primã, haideti sã-i spunem asa, este gazul metan. Am rãmas din nouã combinate, doar cu unul, care si acela functioneazã intermitent. Din punctul meu de vedere, nu vãd normal ca noi sã vindem gazele pe bursã si sã cumpãrãm îngrãsãminte din tãrile unde ajung gazele noastre. Ori suntem incompetenti, ori suntem hoti!”, a mai spus Emil Enache.

„Trebuie restructurat sistemul bugetar din România. Comunele trebuie unite pânã la 10.000 de locuitori si administrate de un singur primar”

INITIATIVÃ…Omul de afaceri Emil Enache crede cã sistemul bugetar din România trebuie redus drastic si vede ca solutie comasarea comunelor care trebuie sã aibã minim 10.000 de locuitori. Astãzi, singura comunã din judet care îndeplineste conditiile este Zorleniul. Acesta foloseste ca argument modul în care firmele private s-au restructurat, pentru a-si eficientiza activitatea si a dat chiar un exemplu clar. „De la Guvernul Nãstase, pânã la Guvernul Ciucã-Ciolacu, numãrul functionarilor publici s-a triplat si fiecare prim ministru care a venit la guvernare, înainte, în alegeri, au spus cã fac o restructurare a acestui aparat stufos al functionarilor publici. Toti au recunoscut cã sunt multi angajati de la stat, care plimbã hârtii, dar când ajung la butoane uitã si angajeazã si mai multi functionari. S-au propus în majoritatea legislativelor sã se facã o restructurare administrativã a tãrii. Vreau sã vã spun cã în tãrile dezvoltate nu am întâlnit comunã sub 10.000 de locuitori. La noi sunt comune cu 800 de locuitori si au aceeasi schemã de personal ca cele mai mari. Vã dati seama ce risipã de bani se face, cã niciun Guvern nu a avut curajul sã ia taurul de coarne si sã facã aceastã reformã. Administratiile publice locale trebuie digitalizate. Teoretic, în sediile primãriilor, dar atentie, cele de 10.000 de oameni, nu trebuie mai mult de 5-6 functionari. Cum noi în afacerile noastre private putem, ei de ce nu pot? De exemplu, pe vremea lui Ceausescu, la un IAS (n.r. Intreprindere Agricolã de Stat), cu 3.500 de hectare, cum administrez eu acum cu firma mea, lucrau cel putin 80 de mecanizatori, acum noi acele 3.500 de hectare le lucrãm cu doar 7-8 mecanizatori. Adicã noi facem eficientizare, drãmuim fiecare ban la maxim si pãtim taxele mari la bugetul de stat, iar acolo, în institutiile publice, dezmãtul este la maxim”, a spus fermierul.

„Sunt bani alocati pentru digitalizare, dar lucrurile se fac doar pe hârtie”

CALCULE…Iatã calculele pe care si le face fermierul, când vine vorba de comparatia unui functionar la stat si un angajat de la privat :”La mine, un mecanizator este plãtit în campanie cu 7.000, 9.000 sau chiar 12.000 de lei, iar iarna câstigã mai putin, între 4.000 si 5.000 de lei, dar munca pe care o face unul de-al meu este infinit mai mare si rãspunderea este pe mãsurã fatã de un functionar la stat, care ia lejer 6.000 de lei. Noi lucrãm însã în campanie si sâmbãtã si duminicã, lucrãm nopti. Sunt perioade când lucrãm sapte zile din sapte, câte 12 ore pe zi. De aici vin acei bani, de 12.000 de lei. Pânâ în 1990, spuneam cã în Militie sunt multi oameni. Asa pãrea atunci. Aveam o teamã de militieni, fiindcã erau peste tot. Acum avem de douã ori mai multi, avem politie localã, nationalã, rutierã si efectul este invers, hotii râd de politisti. În zilele noastre se dau foarte multi bani pentru Digitalizare, dar nu se vãd, fiindcã numãrul functionarilor creste, nu scade. Nu înteleg de ce. Ori acesti bani sunt dati, iar Digitalizarea se face numai pe hârtie. Sã vã dau un exemplu, sistemul de administrare a terenurile de cãtre primãrii ar trebui sã functioneze brici. Eu vã garantez cã doar la o primãrie din zece sunt situatii clare cu suprafetele exact cu datele care trebuie. Adicã cu proprietarii, cu cine lucreazã terenurile. Au programe în care se poate monitoriza orice suprafatã de teren, tranzactiile care se fac, schimbul dacã este cazul, si nu le folosesc. Ori cã sunt interese sã nu foloseascã aceste sisteme, ori cã nu se pricep si nu vor sã învete. Eu am avut oameni pe care i-am format la mine în fermã. I-am dus în fata calculatorului si au zis cã nu poate sã lucreze pe acel post si mai bine se duc acasã. Dar i-am luat încetul, cu încetul si într-un an de zile au ajuns foarte performanti. Am avut într-un an lucrãtori agricoli din sistemul de învãtãmânt românesc, iar sãrãcii nu stiau sã scrie si sã citeascã. Dar am ajuns sã-i perfectionez si acum lucreazã pe tractoare cu ghidaje automate. Numai cine-i puturos, nu vrea sã învete. Eu cred cã nu existã om prost, ci doar puturos. Un om harnic îsi ridicã conditia în orice situatie”, a mai spus fermierul de la Husi.