22 C
Vaslui
02-iul.-2022

Europa trece printr-o criză fără precedent. Cine mai urmează?

Europa a avut, din punct de vedere economic, un an oribil, cu planuri de salvare a Greciei şi Irlandei, urmate de un cortegiu de planuri de austeritate, zona euro fiind obligată să adopte reforme profunde pentru a putea supravieţui, comentează AFP.

„Dacă euro va eşua, Europa va eşua”, a rezumat cancelarul german Angela Merkel.

Din 2008, criza a fost în realitate neîntreruptă.

Mai întâi, a fost criza bancară şi financiară, importată din Statele Unite după falimentul băncii Lehman Brothers, urmată apoi de cea mai gravă recesiune după 1945. Apoi, criza s-a transformat într-una bugetară şi socială, sub efectul agravării deficitelor bugetare şi a datoriilor, care impun trecerea la politici riguroase.

Austeritatea este pronunţată în special în Grecia, care a trecut pe lângă faliment, şi în Irlanda, cu o reducerea a prestaţiilor sociale, a salariilor funcţionarilor publici şi majorarea impozitelor.

Măsurile de austeritate reprezintă preţul ajutorului din partea Uniunii Europene şi al FMI, de 110 miliarde de euro în cazul Greciei şi 85 de miliarde de euro pentru Irlanda.

În aşteptare ar putea fi Portugalia şi Spania, aflate şi ele în atenţia pieţelor.

Pentru Europa, turmentată de sentimentul declinului faţă de puterile emergente, trezirea la realitate este dură. Nu mai este vorba despre Mexic, Argentina sau India care sunt salvate de FMI ci chiar despre ea însăşi.

Cum s-a ajuns în această situaţie? Unul dintre motive este susţinerea băncilor din bani publici, care apasă bugetele statelor.

Pe lângă asta, Europa plăteşte preţul acumulării de datorii începând din anii 70 şi sfârşitul unei perioade de 30 de ani de creştere economică puternică. Europa a trăit apoi pe credit, pentru a-şi menţine nivelul de trai.

„Pieţele au sunat sfârşitul recreaţiei”, a conchis un diplomat european.

După criza socială, marcată de manifestaţii violente la Londra împotriva majorării taxelor de şcolarizare, incendierea unei bănci, soldată cu victime în Grecia, sau protestele din Franţa împotriva reformei pensiilor, ar putea urma o criză politică.

„Europa se lasă traversată de efluvii de populism şi naţionalism”, a declarat fostul preşedinte francez al Comisiei Europene, Jacques Delors.

Deja extrema dreaptă a câştigat teren în Suedia, dar şi în Olanda şi Ungaria.

Oficiali germani şi-a exprimat în particular îngrijorarea că populiştii profită de criza din zona euro şi de opoziţia în creştere a populaţiei de a suporta datoriile vecinilor.

Pentru prevenirea extinderii crizei financiare, statele UE vor consolidarea politicii bugetare comune. Astfel, din 2011, ţările europene trebuie să prezinte la Bruxelles bugetele naţionale, înainte de adoptarea lor în Parlament. De asemenea, sancţiunile împotriva ţărilor care încalcă reglementările în domeniul bugetar vor fi înăsprite.

Astfel, în Europa începe să capete formă, lent, Uniunea bugetară.

Acum câteva luni, puţini riscau să vorbească despre Statele Unite ale Europei. Acum, Uniunea este mai aproape, dar nu din idealism, ci din necesitate, sub presiunea evenimentelor, a explicat Dominik Hierlemann, analist la Fundaţia Bertelsmann.

mediafax.ro

spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
Ultimele Știri
Ultimele Știri

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here