CULTURAL… Anul acesta se împlinesc 350 de la nasterea si 300 de ani de la disparitia marelui cãrturar umanist si domn al Moldovei Dimitrie Cantemir (1673-1723). România a declarat în mod oficial anul 2023 ca fiind Anul cultural Dimitrie Cantemir! În acest important context cultural, la Centrul „Mihai Eminescu” din Bârlad, s-a defãsurat un eveniment special dedicat lui Dimitrie Cantemir. Prin spiritul sãu enciclopedist – istoric, antropolog, geograf, filosof, compozitor, cartograf, orientalist, om politic, scriitor – Dimitrie Cantemir a marcat epoca în care a trãit, fiind un vizionar si un savant care prin cultura sa deosebitã a influentat atât lumea occidentalã cât si cea orientalã.
La Centrul „Mihai Eminescu” a fost organizatã o activitate culturalã dedicatã primului savant român cu recunoastere internationalã Dimitrie Cantemir. La activitate au participat profesoara Mariana Plopeanu, presedintele Societãtii Numismatice Române – Filiala Bârlad, colectionarul Viorel Bolum, bibliotecarul Daniela Ciobotaru si elevii clasei a XII-a T, de la Liceul Tehnologic „Petru Rares”. De la profesoara Mariana Plopeanu liceenii au aflat date privind opera lui Cantemir, consideratã „Tezaurul Cantemir”. Viorel Bolum le-a prezentat elevilor patru medalii si o plachetã dedicate lui Dimitrie Cantemir si o multitudine de informatii privind modul de realizare a medaliilor, valoarea si importanta stiintificã a unui exponat si modul de realizare al acestuia, dar si pretioase informatii privind interpretarea heraldicã a stemei liceului unde studiazã. Elevii au fost provocati de bibliotecarul Daniela Ciobotaru cu o probã oralã, posibil subiect de bacalaureat, sã adreseze o întrebare lui Dimitrie Cantemir, imaginându-si cã se aflã în fata lor. Viorel Bolum a acceptat sã rãspundã în locul lui Dimitrie Cantemir. Aparent un joc, elevii au înteles cã orice curiozitate exprimatã este un mod de a afla o multitudine de informatii ce le sporeste nivelul cunoasterii. Elevii au avut posibilitatea sã vizualizeze medaliile, fatã verso, sã rãsfoiascã un manuscris facsimil color si au aflat date sumare privind locurile unde se aflã în lume manuscrisele lui Dimitrie Cantemir. De asemenea, au aflat cã în „Istoria Literaturii Române de la origini si pânã în prezent”, George Cãlinescu îi creiona astfel portretul lui Dimitrie Cantemir: „Voievod luminat, ambitios si blazat, om de lume si ascet de bibliotecã, intrigant si solitar, mânuitor de oameni si mizantrop, iubitor de Moldova lui dupã care tânjeste si aventurier, cântãret în tambura tarigrãdeanã, academician berlinez, print rus, cronicar român, cunoscãtor al tuturor plãcerilor pe care le poate da lumea, Dimitrie Cantemir este Lorenzo de Medici al nostru.”
2023 – Anul cultural Dimitrie Cantemir!
În semn de adâncã cinstire adusã complexei personalitãti a cãrturarului enciclopedist Dimitrie Cantemir, la 12 ianuarie 2023 a fost promulgatã legea prin care „se instituie anul 2023 ca Anul cultural Dimitrie Cantemir”! Si la nivelul Organizatiei Natiunilor Unite pentru Educatie, Stiintã si Culturã (UNESCO), forumul mondial cultural fondat în 1945, la care România este membrã din 1956, personalitatea cãrturarului român Dimitrie Cantemir a fost cuprinsã în calendarul aniversãrilor culturale ale anului 2023. Nici nu s-ar fi putut sã nu fie mentionatã, din moment ce România, chiar din momentul afilierii, era reprezentatã printr-un strãlucit „trio cultural”: Dimitrie Cantemir, Constantin (Costache) Negruzzi si Nicolae Iorga.
Cãrturar de formatie enciclopedicã, Dimitrie Cantemir este cel mai important promotor al umanismului si preiluminismului românesc din secolele XVII-XVIII.
Nãscut la 26 octombrie 1673 la Silisteni, Fãlciu (actual comuna Dimitrie Cantemir, judetul Vaslui) ca fiu al Anei Bantãs si al lui Constantin Cantemir, domn al Moldovei între 1685 si 1693, tânãrul principe a beneficiat de o educatie complexã si completã, sub îndrumarea lui Ieremia Cacavelas – învãtat, filozof si literat grec – primul dascãl care a sãdit în sufletul învãtãcelului sãu sãmânta cunoasterii. În aceastã perioadã a studiat limbile latinã, greacã si slavonã, (ajungând sã stãpâneascã la un moment dat 14 limbi), notiunile „artelor liberale”, teologia, strategia militarã si istoria. Dovedeste o puternicã aplecare spre sinteza si interpretarea cunostintelor acumulate; astfel cã nu întârzie sã elaboreze primele sale lucrãri scrise: „Divanul”, ” Metafizica” si „Logica”. Aflat la Constantinopol, ca si garantie a Moldovei la Înalta Poartã, îsi continuã studiile la „Academia Greceascã a Patriarhiei”, cunoscând lumea musulmanã, întelepciunea arabã, credintele si limbile orientale, devenind astfel primul nostru orientalist. Pãtrunzând în mediul ambasadelor marilor puteri Europene, Cantemir a avut prilejul promovãrii culturii si spatiului românesc. În Europa, Dimitrie Cantemir a fost repede si definitiv acreditat ca fiind cel mai de seamã cunoscãtor al istoriei otomane, ocupând timp de peste un secol, un loc privilegiat în tagma eruditilor.
Dimitrie Cantemir ajunge domn al Moldovei în 1710, iar în timpul scurtei sale domnii încearcã întemeierea unui stat centralizat domnesc, încheind „Tratatul de Aliantã” cu Petru cel Mare si fiind nevoit astfel sã intervinã de partea tarului în rãzboiul ruso-turc. În urma înfrângerii de la Stãnilesti, cãrturarul este nevoit sã se refugieze la curtea lui Petru cel Mare. În Rusia, Dimitrie Cantemir devine un colaborator apropiat al tarului, sprijinindu-l în actiunile sale politice. Redacteazã, impulsionat de Leibntz, „Descriptio Moldaviae” – operã în care a dezvoltat aceeasi conceptie politicã pe care o promovase si din postura de monarh. Ca o recunoastere a valorii operei amintite, la propunerea filosofului german, Dimitrie Cantemir este ales membru al Academiei Regale din Berlin. Sfetnic ideal, având în vedere unitatea de conceptie statalã a celor doi monarhi, initiazã o serie de reforme radicale, menite dezvoltãrii rapide a statului. Integrat în aceastã viatã de prefaceri economice si militare a Rusiei, Cantemir îsi continuã opera literarã: „Istoria cresterii si descresterii Imperiului Otoman” – lucrare tradusã din latinã în toate limbile europene de largã circulatie – si „Hronicul vechimei romano-moldo-vlahilor”. Participarea principelui Cantemir la viata politicã a Rusiei s-a intensificat dupã numirea sa în functia de „Consilier Secret si Membru al Senatului”. Ultima mare actiune politicã la care participã – campania tarului Petru I împotriva Persiei (1722) – reprezintã izvorul celor din urmã cercetãri si scrieri ale lui Cantemir: „Collectanea Orientalia. Princips Demetrii Cantemiri variae schedae et excerpta e autographo descripta”- volum de însemnãri cartografice si arheologice, de note privind folclorul si moravurile orientale, de interpretãri si comentarii asupra acestora.
La 21 august 1723, eminentul cãrturar se stinge din viatã la Dimitrievka, mosia dãruitã de tarul Rusiei pentru serviciile aduse. Opera lui Dimitrie Cantemir este unicã si în ziua de astãzi datoritã complexitãtii rezultate consecutiv formatiei sale enciclopedice: stiinta se împleteste cu filosofia, istoria si geografia sunt analizate stiintific, iar etica, literatura si muzica, sunt completate de studiul moravurilor si al folclorului; departe de orice diletantism, toate acestea poartã pecetea metodei stiintifice si cunoasterii reale. Osemintele lui Dimitrie Cantemir, readuse în 1935 în România, se aflã la Biserica Domneascã „Trei Ierarhi” din Iasi. Pe lespedea raclei sale stã scris: „Aici, întors din lunga si pre greaua pribegie înfruntatã pentru libertatea tãrii sale, odihneste Dimitrie Cantemir, domn al Moldovei”.
