spot_img
23.4 C
Vaslui
25-iun.-2024
spot_img

Farmecul Anului Nou în satele vasluiene

- Advertisement -

Cunoscut sub numele de „Îngropatul Anului” sau, mai recent, Revelion, în noaptea de 31 decembrie spre 1 ianuarie are loc un adevãrat ceremonial de înnoire simbolicã a timpului calendaristic la cumpãna dintre ani. Chiar dacã în multe dintre localitãtile vasluiene aceste datini s-au diluat, existã si sate în care obiceiurile de Anul Nou sunt pãstrate cu sfintenie. Grupuri de tineri colindã ulitele satului si urã din casã în casã cu clopotei si buhaiuri pentru un an mai bogat si mai îmbelsugat, apoi flãcãii încing si dansul cãlutilor pentru a proteja gospodãriile în anul care vine.

Obiceiul de a ura în prag de Anul Nou dateazã încã din cele mai vechi timpuri, care s-a transmis din generatie în generatie, tocmai din vremea dacilor. Colindul nu avea un specific religios, pânã la aparitia crestinismului, fiind mai mult un descântec ce fãcea referire la vânãtoare, miri si mirese, etc. Treptat, colindele au cãpãtat teme religioase, însã obiceiul de a le interpreta în ajunul Anului Nou s-a pãstrat pânã astãzi. Momentul trecerii de la Anul Vechi la Anul Nou este reprezentat de un sir întreg de ritualuri, în care elementele crestine si paleocrestine se îmbinã într-o atmosferã ce nu se comparã cu celelalte sãrbãtori de peste an. Astãzi, într-o lume aflatã în plin proces de descentralizare, orbitã de mirajul globalizãrii, aceste traditii s-au diluat semnificativ, în unele pãrti, mai ales în mediul urban, tinzând sã disparã în negura uitãrii. Totusi, existã comunitãti vasluiene care pãstreazã cu strãsnicie obiceiurile de iarnã. Urãturile, colindele, vãlãretul, jienii sau semãnatul sunt doar câteva dintre traditiile care se mentin si astãzi în satele vasluiene, acestea fiind transmise prin glasurile cetelor de tineri sau prin lugubrul, si în acelasi timp, fascinantul joc al mãstilor. Bazate pe un puternic fundament, traditiile si obiceiurile de Anul Nou din unele sate ale judetului Vaslui au un farmec aparte.

Jienii din Drânceni

Unul dintre cele mai rãspândite obiceiuri de Anul Nou din judetul nostru îl constituie teatrul popular de haiduci, cunoscut sub numele de Jieni. Amploarea acestui obicei o sesizãm si în comuna Drânceni, acest teatru popular jucându-se în aceastã regiune încã de la finele celei de-a doua conflagratii mondiale. Acest obicei impresioneazã prin costumatia interpretilor în care predominã elementele de port popular si de uniformã militarã. Alãturi de Iancu Jianu, din distributie mai face parte: Anul Nou, Anul Vechi, doi haiduci, ciobanul, turcul, potera, vânãtorul si Soltanina, iubita Jianului. Spectacolul popular Jieni s-a impus la Drânceni ca un eveniment complex si cu o mare audientã la public.

Vãlãretul de la Todiresti

Dincolo de atractia pe care o exercitã prin costumele spectaculoase bogat decorate si mãstile zoomorfe sau antropomorfe, vãlãretul vine cu o gamã variatã de simboluri magico- religioase. Acest dans reprezintã spiritul strãmosilor, care participã la ceremonialul mortii si renasterii naturii prin intermediul mãstilor. Totodatã acest obicei de iarnã invocã fertilitatea, belsugul si prosperitatea pentru anul care vine. Vãlãretul de la Todiresti reprezintã unul dintre punctele tari ale datinilor din judetul Vaslui. Cu numeroase premii si aprecieri la toate festivalurile la care sunt invitati, trupa de flãcãi din Todiresti se adunã în prag de Anul Nou în centrul comunei unde se organizeazã o paradã a trupelor, dupã care mascatii pleacã prin sat.

Colindãtorii de la Pogonesti

Una dintre mândriile judetului Vaslui este Ansamblul Folcloric „Rãzesii” din Pogonesti. Înfiintat în urmã cu 30 de ani sub îndrumarea învãtãtorului Andrei Dumitru, acest grup si-a cãpãtat notorietatea încã de la prima sa aparitie pe scena nationalã, acolo unde a obtinut primul loc la Festivalul National „Cântarea României”, cu celebrul colind „Leroilea”. Treptat, acest ansamblu si-a cãpãtat un renume international, au valorificat datinile si obiceiurile de iarnã în tãri precum Franta, Spania sau cel mai recent Suedia, devenind astfel veritabili ambasadori ai datinilor noastre strãmosesti de Crãciun si Anul Nou.

Alaiul de la Cozmesti

În fiecare sfârsit de an, la Bãlesti, comuna Cozmesti, traditia îsi spune cuvântul. De câteva sute de ani, douã grupuri de tineri cu mãsti înfiorãtoare îsi dau punct de întâlnire pentru a-si disputa suprematia în sat, sub privirile consãtenilor, care încurajeazã lupta simbolicã. Traditia spune cã aceastã bãtaie reprezintã confruntarea dintre relele vechiului an. Dupã ce are loc acest ritual, flãcãii din sat executã un extraordinar dans al mãstilor, acompaniati de cunoscuta fanfarã localã.

Ursul de la Brodoc

Umblatul cu ursul este întâlnit doar în Moldova, de Anul Nou. Ursul este întruchipat de un flãcãu purtând pe cap si umeri blanã unui animal, împodobitã în dreptul urechilor cu ciucuri rosii. Masca este condusã de cãtre un „ursar” însotit de muzicanti si urmat de un întreg alai de personaje. În acompaniamentul muzicii, ursul mormãie si imitã pasii legãnati ai ursului, izbind puternic pãmântul cu tãlpile. Acest ritual semnificã purificarea si fertilizarea solului în noul an. Tinerii din Brodoc se costumeazã în fiecare an, iar oamenii îi primesc în curtile lor pentru a avea belsug si sãnãtate în anul viitor.

Capra de la Ivãnesti

Capra este numele dansului popular practicat de Anul Nou. Jocul este executat de cãtre un flãcãu mascat în chip de caprã si îmbrãcat în straie ce imitã pãrul caprei. Aceasta împreunã cu însotitorul ei umblã din casã în casã, jucând la usa fiecãruia în prag de Revelion. Acest obicei a fost mentionat prima datã în „Descrierea Moldovei” de Dimitrie Cantemir. Flãcãii din Ivãnesti se strâng cu câteva zile înainte de Anul Nou pentru repetitii si pentru ultimele detalii pentru ca totul sã iasã perfect. Locuitorii din Ivãnesti se mândresc cu faptul cã la ei în sat se pãstreazã cu strictete obiceiurile si traditiile sãrbãtorilor de iarnã. În ziua dinaintea noptii de Anul Nou se umblã cu Plugusorul, traditie ce se pãstreazã si astãzi cu cea mai largã acoperire. Copiii si flãcãii înarmati cu clopotei, tobe si buhai, intrã în curtile oamenilor si recitã urãtura care este, de fapt, o odã adusã muncilor de primãvarã si fertilitãtii. Urãrile celor mici continuã si în dimineata zilei de 1 ianuarie, prin obiceiul semãnatului cu grâu, gospodarii ale cãror case sunt semãnate asteptându-se la un an rodnic si bogat. Pe lângã aceste obiceiuri trebuie mentionate si altele existente în judetul Vaslui precum: Malanca de la Puiesti, Irozii de la Dragomiresti, Ursul de la Colinele Tutovei, Vãlãretul de la Pãdureni sau Irozii de la Solesti.

- Advertisement -
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
Ultimele Știri
Ultimele Știri

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.