Greii din construcţii au avut profituri şi în 2009

Chiar şi pe o piaţă în cădere liberă, giganţii construcţiilor au reuşit să obţină rezultate bune. Efectele crizei par să-i fi atins mai ales pe jucătorii medii şi mici, iar perspectivele rămân în continuare întunecate.

În 2009, primăriile au eliberat în jur de 49.000 de autorizaţii de construcţie pentru clădiri rezidenţiale, cu circa 20% mai puţine decât în 2008. Mai mult, suprafaţa însumată a clădirilor ce ar urma să fie ridicate pe baza respectivelor acte este de 8,8 milioane de metri pătraţi (cu 40% mai mică decât în anul precedent). Dacă investiţiile private aproape s-au prăbuşit, nici cele publice nu au stat mult mai bine. Cheltuielile de capital ale bugetului general consolidat au fost în 2009 de 5,5 miliarde de euro, faţă de 6,3 miliarde de euro în 2008. Nici nu e de mirare că, potrivit statisticilor oficiale, volumul lucrărilor de construcţii a scăzut cu mai mult de 12% anul trecut (date ajustate sezonier).

Cu toate acestea, cifra de afaceri cumulată a celor mai mari 40 de constructori autohtoni a fost, în 2009, cu 10% mai mare decât în 2008 (în lei). În euro, având în vedere deprecierea înregistrată de leu anul trecut faţă de moneda europeană (cu aproximativ 14%), afacerile celor mai importante 40 de companii au înregistrat o scădere de circa 5%. „Marile firme lucrează foarte bine la nivel de management de proiect şi au un antrenament al flexibilităţii. În plus, trebuie făcută diferenţa între construcţiile civile, unde sunt foarte multe proiecte suspendate în aşteptarea cererii, şi cele de infrastructură, unde, de bine de rău, se mai mişcă ceva“, spune directorul executiv al Patronatului Societăţilor din Construcţii (PSC), Tiberiu Andrioaei.

Firmele mici, cel mai greu lovite

 Cu alte cuvinte, cel mai puternic au fost lovite de recesiune firmele mici şi medii, multe din ele fiind dependente de subcontractarea unor porţiuni din lucrări mai mari, şi mai ales cele axate pe construcţii civile. Şi cifrele confirmă efectele rece­siunii asupra domeniului. Potrivit stu­diului privind evoluţia numărului de falimente, realizat de Coface, dacă în decembrie 2008 erau în insolvenţă sau faliment 1.666 de companii din construcţii, la sfârşitul lui 2009, numărul lor urcase la aproape 2.500. „A trebuit să închid firma pentru datorii de câteva zeci de mii de euro. Mi-am mai păstrat câţiva oameni dintre angajaţi şi lucrăm la negru, ca înainte de boomul din 2006-2007“, povesteşte Daniel N., fost patron şi actual şef de echipă pe un şantier din zona Prelungirea Ghencea din Capitală.

Şi mulţi dintre constructorii care discută de sute de mii sau chiar milioane de euro au motive de îngrijorare. Imsat Bucureşti, care a finalizat anul acesta un contract de 17 milioane de euro, ce a constat în executarea instalaţiilor la mallul Sun Plaza, a încheiat anul 2009 cu o cifră de afaceri de 78 de milioane de euro, în scădere cu 40%. „Ca parte a strategiei noastre de anul trecut, la licitaţiile la care am participat am mers pe profit de supravieţuire şi chiar şi aşa unii au mers pe dumping. Banii îi recuperăm greu, pentru că toată lumea trece printr-o perioadă dificilă“, arată Ştefan Varfalvi, preşedintele companiei. El spune că o parte însemnată din cifra de afaceri vine de la contracte de automatizări industriale din afara ţării.

La rândul lui, Romeo Căzănescu, director general Conarg Real Estate, companie care a finalizat în Bucureşti peste 1.300 de apartamente, prag trecut doar de fraţii Negoiţă şi de Impact, afirmă că nu se poate spune că firma şi-a îndeplinit planurile anul trecut. „În fiecare trimestru, am venit cu schimbări de strategie. Am revenit cu planuri mai realiste, după cum a cerut piaţa. Anul trecut, am finalizat ansamblul Răsărit de Soare şi am început lucrările la prima parte din Quadra Place 2. Încă mai avem de vândut 15% din Răsărit de Soare, pentru că vânzările merg foarte greu în această perioadă, iar la Quadra Place 2 am vândut 20 de apartamente dintr-un total de 242 de unităţi“, arată acesta.

Licitaţiile publice, ultima speranţă

 Dar nici firmele din infrastructură nu au dus-o grozav anul trecut. Grupul Tungal reuneşte nouă firme a căror afaceri cumulate au scăzut în 2009 cu 60%, până la nivelul de 20 milioane euro. Compania trece printr-o perioadă în care îşi regândeşte strategia şi intenţionează să iasă de „sub pământ“ la lucrările de infrastructură şi la potenţiale parteneriate cu statul. „Este trist să vezi o companie cu afaceri de 60 de milioane euro cum ajunge la 20 de milioane într-un an. Am redus numărul de angajaţi de la 800 la 120 de oameni“, explică Dan Ţapu, vicepreşedinte Tungal.

Nici în grupul CCCF nu s-au atins ţintele propuse. „În ceea ce priveşte CCCF Bucureşti şi CCCF Timişoara, principalele firme din grup, în 2009 s-a constatat o creştere de 40% pentru Bucureşti şi o scădere de 30% pe Timişoara, însă per total nu am reuşit să ajungem la cifra de afaceri bugetată, respectiv 40 milioane euro. Am avut doar circa 28 milioane euro. La Timişoara, avem probleme cu recuperarea creanţelor, care vin în principal de la stat. Sunt bani pe care îi aşteptăm din 2008“, arată Adrian Costin, preşedintele Consiliului de Administraţie al CCCF. Potrivit acestuia, au avut loc şi restructurări, circa 400 de oameni pierzându-şi locurile de muncă. Speranţele vin acum de la participarea în consorţiul situat pe primul loc în cadrul licitaţiei pentru construcţia magistralei 5 de metrou din Capitală şi de la câştigarea licitaţiilor pentru două pasaje peste calea ferată în Arad.

2010 – scăderea continuă

 Dacă 2009 a fost dezastruos pentru majoritatea jucătorilor, nici veştile pe 2010 nu sunt deloc încurajatoare. Sub presiunea constrângerilor bugetare asumate prin acordul cu FMI, în primele şapte luni ale anului, investiţiile guvernamentale în infrastructură au atins 1,9 miliarde de euro (1,6% din PIB), în scădere faţă de perioada similară a lui 2009 (când s-au cheltuit 2,5 miliarde de euro sau 2% din PIB) şi faţă de ianuarie-iulie 2008 (când cheltuielile de capital ale bugetului public consolidat au atins 3,1 miliarde de euro sau 2,4% din PIB).

Nici în sectorul privat lucrurile nu arată mai încurajator. Dacă în primele şase luni ale anului au fost date în folosinţă 18.700 de locuinţe, cu aproape 5.000 mai puţine decât în primul semestru al lui 2009, sunt semne că nici a doua jumătate a anului nu va fi una prea veselă. Potrivit Institutului Naţional de Statistică, s-au emis, în perioada ianuarie-iulie, 24.000 de autorizaţii de construcţie pentru clădiri rezidenţiale, cu 15% mai puţin faţă de aceeaşi perioadă a lui 2009. În plus, suprafaţa utilă a imobilelor respective este tot mai mică (4,4 milioane de metri pătraţi, faţă de 5,1 milioane de metri pătraţi în primele şapte luni ale anului trecut şi 9,6 milioane de metri pătraţi în ianuarie-iulie 2008), semn că se construiesc tot mai puţine blocuri.

„Este clar că rezultatele din acest an vor fi mai proaste decât cele din 2009 şi, desigur, mult mai proaste decât cele din 2008“, arată Tiberiu Andrioaiei. Şi experţii Coface apreciază că „este de aşteptat ca anul 2010 să fie în continuare unul deosebit de dificil pentru jucătorii din construcţii“. Nici chiar cei care au încheiat 2009 pe plus nu sunt tocmai liniştiţi. „Afacerile în creştere pe 2009 sunt un rezultat al strategiilor adoptate în anii trecuţi, când am reuşit să câştigăm o serie de licitaţii pe fonduri europene. Problema este că, începând din acest an, aceste contracte se finalizează şi începem să scădem. Estimăm o reducere de 20% a afacerilor pe 2010 şi una de 5-10% pe 2011. În acest an, a fost secetă la investiţii noi şi contractele nu au putut fi înlocuite, astfel repercursiunile vor fi pe măsură“, a declarat Romeo Bogdanovici, director în cadrul Hidroconstrucţia, arătând că se aşteaptă şi la o reducere cu 5-10% a personalului (în prezent, compania are 8.500 de angajaţi).

Speranţele tuturor constructorilor se leagă acum de mult aşteptata ieşire din recesiune. Dacă economia îşi va reveni la sfârşitul acestui an sau la începutul lui 2011, sunt şanse ca proiectele publice de infrastructură să se înmulţească şi, în acelaşi timp, să crească apetitul pentru spaţii rezidenţiale, comerciale sau de birouri.  Paradoxul este că, deşi industria, agricultura şi serviciile financiare au reintrat pe creştere, construcţiile (alături de, într-o mai mică măsură, comerţ şi alte servicii) sunt cele care ţin în continuare economia în zona roşie.

Afacerile în creştere pe 2009 sunt un rezultat al strategiilor adoptate în anii trecuţi, când am reuşit să câştigăm o serie de licitaţii pe fonduri europene.
Romeo Bogdanovici, director, Hidroconstrucţia

2,78 mld. euro este cifra de afaceri cumulată pe 2009 a celor mai mari 40 de companii de construcţii din România, în scădere cu 5% faţă de 2008

capital.ro




NICIUN COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ