Imaginea bancherilor şi a clienţilor după doi ani de criză

Nimeni nu se aştepta, pe 15 septembrie 2008, ca Lehman Brothers, o bancă de investiţii din SUA, să declanşeze criza. Nici românii nu au fost ocoliţi de şocurile financiare şi economice.

La doi ani de când banca Lehman Brothers a căzut şi a declanşat dominoul crizei economice, populaţia s-a văzut tot mai vulnerabilă în faţa creditorilor care au modificat în diferite rânduri condiţiile contractuale mizând pe profituri cât mai mari. Banca americană cu o tradiţie de aproape 150 de ani nu a făcut să fie decât un mic bulgăre de zăpadă care a început să se rostogolească până a creat o avalanşă economică mondială.

Percepţia asupra bancherilor s-a schimbat aproape radical, aceştia fiind văzuţi de clienţi ca fiind primii vinovaţi pentru criză. Andreas Treichl, CEO-ul Erste Group, spunea că oamenii nu mai vor să-i vadă pe bancheri biciuiţi, aceasta fiind deja o imagine mult prea blândă pentru postura în care debitorii au fost aduşi.

“Cred că trebuie să ne gândim de ce suntem atât de blamaţi şi de ce oamenii vor să-i vadă pe bancheri suferind cu adevărat”, declara şeful grupului austriac Erste, citat de ZF. Potrivit lui, trebuie făcută o diferenţă între băncile investiţionale din SUA şi Marea Britanie. Mulţi din cei implicaţi în credite bancare au rămas fără case sau au fost “transferaţi” la recuperatorii de creanţe.

Mii de familii executate silit

Dovada că numărul executărilor silite a crescut se află în mai toate tribunalele din România unde sunt afişate liste întregi cu familii care au intrat în incapacitate de plată şi aşteaptă să li se vândă casele.

“Schimbarea percepţiei românilor faţă de bănci, în general, a apărut odată cu debutul crizei internaţionale. Pe măsură ce veştile nefavorabile privind sectorul bancar s-au înmulţit, percepţia publicului asupra sistemului bancar s-a deteriorat. În acest moment putem vorbi despre o lipsă de încredere bilaterală între clienţi şi bănci”, ne-au precizat oficialii Piraeus Bank.

Încrederea în bănci a scăzut atât de mult încât românii preferă mai mult să-şi ţină banii “la ciorap”, decât să-i economisească cu ajutorul vreunei bănci. Aceste cazuri nu sunt rare deloc, astfel că trei din patru români aleg metoda economisirii domestice.

Clienţii s-au trezit prea târziu

Georg Kovacs, directorul general al EOS KSI, crede că românii au realizat în al doisprezecelea ceas care sunt părţile bune şi cele rele ale unui credit.

“Lipsa de experienţă a populaţiei în general, în ceea ce priveşte termenii şi condiţiile pentru diferite produse de creditare oferite de bănci în timpul perioadei de boom economic, uşurinţa cu care se puteau lua credite combinate cu dorinţa de a consuma au făcut ca oamenii să semneze contracte şi să-şi asume responsabilităţi pe care astăzi poate nu şi le-ar fi asumat”, ne-a declarat şeful firmei de recuperare creanţe.

Nici guvernul nu e mai prejos

Vina este împărţită cu guvernul care până acum s-a dovedit ineficient prin măsurile pe care le-a luat în tentativa de a redresa economia. Astfel că măsura tăierilor de salariu de 25% nu a fost “una dintre cele mai populare” măsuri adoptate.

Cumulat cu această măsură nici mărirea TVA nu a fost agreată de populaţie, fapt care a dus inevitabil la o scumpire a produselor. La acea vreme, Banca Mondială publica un studiu realizat de Institutul pentru Calitatea Vieţii, în România, din care reieşea că două treimi din români nu vor putea face faţă cheltuielilor mai mult de trei luni după tăierea salariului. Tot două treimi din repondenţi declarau că abia mai pot face faţă cheltuielilor zilnice şi cu greu reuşesc să supravieţuiască de la un salariu la altul.

“Cred că trebuie să ne gândim de ce suntem atât de blamaţi şi de ce oamenii vor să-i vadă pe bancheri suferind cu adevărat.”
ANDREAS TREICHL, CEO Erste Group

CULPĂ

Fiecare parte este vinovată într-un fel sau altul

La mijlocul lunii august, inspectorii Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) au amendat băncile din ţară cu peste 1,3 milioane de lei pentru încălcări ale Ordonanţei de Urgenţă 50/2010.

Una din prevederile acestei legi care era încălcată se referă la dreptul clientului de a renunţa la contract în termen de 14 zile fără a suferi vreo penalizare. Acest drept lipsea din mai multe precontracte ale anumitor bănci.

Comisarii au mai depistat nereguli legate de proceduri, costuri aferente creditului sau nereguli constatate în urma verificării sesizărilor primite de la consumatori.

Pe de altă parte, când vine vorba de vină nici clienţii nu sunt atât de nevinovaţi precum pretind. Niciun bancher nu a forţat vreun client să “semneze ca primarul” contractul de împrumut, mai ales că produsele cumpărate din credite au constat în mare parte în electronice şi electrocasnice.

Nu puţine sunt imaginile cu români care au locuinţele din chirpici şi câte două antene parabolice pe acoperiş şi o “plasmă” în casă. Şi la capitolul auto, multe maşini achiziţionate în leasing sau prin credit auto s-au întors la dealeri pe motiv de neplată a ratelor.




NICIUN COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ