spot_img
19.5 C
Vaslui
05-oct.-2024
spot_img

În ciuda scandalului, afacerea cu vize pentru moldoveni este în floare

- Advertisement -

AFACERE În noiembrie anul trecut, cotidianul Vremea Nouă a dat un semnal de alarmã cu privire la practicile folosite de unele persoane în vederea obtinerii de foloase materiale de pe urma cetãtenilor moldoveni care, din diverse motive, încearcã sã obtinã cetãtenia românã; la nivel national a izbucnit deja un scandal de proportii cu privire la „mafia” din acest domeniu. La nivelul judetului Vaslui, în doar primele douã luni ale acestui an, au fost depuse deja peste jumãtate din numãrul total de cereri din decursul anului trecut. În ciuda anchetelor desfãsurate pe plan national, vasluienii, care înregimentau moldoveni de peste Prut în vederea acordãrii vizei de flotant, au grãbit ritmul depunerii actelor.

Conform statisticilor Serviciului Public Comunitar de Evidentã a Persoanelor (SPCEP) Vaslui, în decursul anului 2011, un numãr de 332 persoane cu dublã cetãtenie, inclusiv româneascã, în cea mai mare parte provenind din Republica Moldova, si-au stabilit resedinta în judetul Vaslui. Dintre acestia, conform registrului judetean de evidentã a persoanelor, 281 au fãcut cerere de dobândire a cetãteniei, alti 51 cerând doar stabilirea domiciliului în judetul Vaslui. Localitãtile preferate pentru stabilirea domiciliului au fost municipiul Vaslui, în cea mai mare parte a cazurilor, dar si Bârlad si Husi, fiind foarte putine cazuri în care domiciliul de resedintã declarat a fost în mediul rural, ori în orasele Negresti sau Murgeni. De la începutul anului 2012, s-au înregistrat deja aproape 50% din numãrul total de cereri de stabilire a domiciliului pentru persoane cu dublã cetãtenie. Astfel, în luna ianuarie a acestui an, numãrul celor care au solicitat domiciliu în judetul Vaslui a fost de 98, iar în luna februarie au fost depuse alte 87 cereri. O bunã parte dintre solicitanti sunt elevi care au primit burse din partea statului român, ori persoane care trãiesc si muncesc în România, dar cei mai multi dintre solicitantii care au dobândit cãrti de identitate românesti sunt dintre cei care au preferat sã-si gãseascã locuri de muncã în alte tãri europene, în general Italia sau Spania. Trebuie mentionat faptul cã la SPCEP Vaslui ajung doar solicitãrile din partea persoanelor care au primit rezidentã în tara noastrã, pentru stabilirea domiciliului stabil, indiferent de forma de înregistrare, respectiv domiciliu stabil, în cazul celor care sunt proprietarii spatiului locativ respectiv, sau flotanti, ponderea principalã fiind a flotantilor, respectiv a persoanelor care închiriazã o locuintã. Tot conform statisticilor, numãrul persoanelor strãine care au si cetãtenia românã, înregistrate de serviciile de stare civilã vasluiene în ultima perioadã, este cel mai ridicat de dupã anii ’96, perioadã în care s-a înregistrat cel mai mare aflux de înregistrare a persoanelor cu dublã cetãtenie, respectiv românã si moldoveneascã. Niciun astfel de intermediar vasluian, care facilita, pentru cetãtenii moldoveni, obtinerea atât a unei vize de flotant, cât si, implicit, a îndeplinirii conditiilor pentru redobândirea calitãtii de cetãtean român, nu a fost, încã, luat la puricat de autoritãtile competente. Din pãcate, lucrãtorii SPCEP nu au competente în verificarea dosarelor depuse, ci doar în ceea ce priveste legalitatea actelor depuse, astfel încât, dacã documentatia a fost corect întocmitã, orice moldovean de peste Prut poate deveni român, si, în consecintã, cetãtean european, fãrã prea mari probleme sau cheltuieli. Sumele vehiculate pentru luarea în spatiu a unui cetãtean moldovean sunt, la nivelul municipiului Vaslui, de circa 100 lei persoanã, la care se adaugã costul depunerii actelor, ceea ce înseamnã fie cã vasluienii care intermediazã aceste afaceri sunt prosti, fie cã nu declarã corect toate veniturile obtinute. Nu este posibil sã declari, inclusiv la DGFP, o chirie de 100 lei /lunar, câtã vreme toatã lumea stie cã pentru o garsonierã chiria este de peste 100 euro/lunar. Ori poate, pentru intermediari de talia lui Eugen Iorga, care reuseste, tot teoretic, sã înghesuie 15 – 20 de persoane în acelasi apartament, problema spatiului vital nu este o problemã!

- Advertisement -
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
Ultimele Știri
Ultimele Știri

11 COMENTARII

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.