„A început ca o furie, apoi a venit o stare de amorţeală. Nu mai simţeam nimic, nu-mi mai păsa de nimic”.
Avertisment: Acest text conţine referiri la depresie şi gânduri suicidare, care v-ar putea afecta emoţional. Undeva, în toate astea, am vrut să se termine. Şi atunci m-am gândit inclusiv că vreau să mor. „Nu am simţit depresie la început. A început ca o frustrare, o furie”, îşi începe povestea Paula, o fată de 16 ani din Ploieşti. Paula a fost diagnosticată cu „depresie cronică” încă de când avea 13 ani şi încă se luptă cu această boală. Tratamentul şi psihoterapia au făcut suferința suportabilă. Tot mai mulţi copii şi adolescenţi ca Paula se confruntă cu episoade de depresie severă, avertizează dr. Mirela Hăţiş, specialistă în psihiatrie pediatrică la Spitalul de Psihiatrie Titan.
Creșterea cazurilor de depresie severă „Am avut în ultimul an săptămâni în care la spital au ajuns mai mulţi copii cu tentative de suicid. A crescut numărul de cazuri de depresie severă, cu ideaţie suicidară, mai ales la copiii care au o vulnerabilitate – fie genetică, fie sunt cu anumite trăsături de personalitate: sunt mai introverţi, mai tăcuţi, au mai multe probleme de adaptare în diferite medii”. În practică, o tendinţă similară se înregistrează la cazurile de anxietate sau tulburare obsesiv-compulsivă, spune medicul. Iar depresia şi anxietatea apar, deseori, împreună – atât la copii, cât şi la adulţi. Le-a clătinat un mod de viață alături de ceilalți Frica de boală – atât temerea că s-ar putea îmbolnăvi ei înşişi, cât şi părinţii sau bunicii cu probleme de sănătate – a fost doar unul dintre factorii care au contribuit, în pandemie, la agravarea problemelor de sănătate mintală.
Citeşte întreaga ştire: În rândul tinerilor români, sinuciderea este a doua cauză de mortalitate, după accidentele rutiere. Ce s-a întâmplat în pandemie
